Variaţiuni după Flautul fermecat

Vineri, 25 iunie 2004

Cea mai mare curiozitate de cînd m-am mutat în noua locuinţă este să aflu cine naiba cîntă din fluier, zilnic, la cele mai neaşteptate ore, în blocul de vis-a-vis. Vreau să spun că omul exersează, nu glumeşte, ca şi cum ar pregăti un concert pentru scena Operei din Viena. Însă rar am mai auzit un instrumentist mai afon. Din zgomotele pe care le scoate - de samovar rusesc lăsat nesupravegheat - nici măcar n-aş putea preciza genul muzicii pe care o cîntă. Înclin să cred că-i populară, dar nu m-ar mira să fie ultima modă în jazz-ul postmodern. Am identificat vagi tonalităţi de Mioriţa, combinate cu Of, viaţa mea. Restul, doar improvizaţii pe care, pariez, el însuşi nu le va putea repeta vreodată.

De cîteva ori m-am enervat şi am ieşit la contraatac, pe balconul meu, cu chitara. Un prim avantaj el: balconul meu e atît de mic, încît abia încap cu chitara (da' nu-mi cumpăr eu muzicuţă!). Bagă el o Mioriţă, bag şi eu un Piazzola. Bagă el o improvizaţie pe temele lui necunoscute, hop şi eu cu nişte variaţiuni pe Flautul fermecat. Acum sincer, nu ştiu ce cred vecinii noştri. Fie o să se revolte - şi o să ne trezim, el cu fluierul îndesat pe gît, eu, cu chitara făcută guleraş, fie o să le dăm idei - şi-o să apară instrumente de acompaniament: trombon, tobe, clarinet, viori, acordeon etc.

Curiozitatea mea şi a Ralucăi e alimentată de faptul că nu reuşim să-l vedem niciodată. Rămîne ascuns după perdea. Cît stăm la ţigară, ne dăm cu părerea despre identitatea lui: un copil sărit de pe fix, o babă solitară, un tip într-un scaun cu rotile, care n-are altă treabă, un tip în comă care respiră printr-o ţeavă înfiptă în trahee etc. etc.

Ceea ce mă impresionează de-a dreptul este insistenţa, tenacitatea personajului într-un domeniu pe care, dacă ar avea ceva ureche muzicală (apropo, acum mi-a venit ideea: n-o fi cumva surd?), l-ar părăsi fără să se mai uite înapoi. Însă e greu să te mai laşi de o chestie cu care, din varii motive, te-ai obişnuit să o tot faci. Uite, eu, de exemplu, scriu şi nu-mi trece.