Joi, 10 iunie 2004
Fratele Balzac zice că sîntem bătrîni. Ca scriitori. Am făcut noi un studiu de piaţă şi Luci a spus că s-a schimbat macazu', ăştia tineri care scriu despre sex&drugs&alea-alea au să ne ia faţa. N-am prea scris eu despre femei, despre sex nici atîta. Doar cînd mă voi ramoli.
Despre droguri, poate, în măsura în care show(off)-ul zilnic al lumii din jur e un drog. Şi chiar e. Uneori mă buşeşte sîngele pe nas de cît spectacol prizez numai mergînd pe stradă.
Dimineaţă, în aglomeraţia din tramvai, doi bătrîni vorbeau despre Sfînta Treime. Nu reuşeau să priceapă cum vine treaba să fii trei deodată şi în cine să crezi mai mult. La o concluzie tot au ajuns, pînă să cobor eu: democraţia - temă spre care au lunecat fără să-şi de-a seama, comentînd buricul dezvelit al unei puştoaice - nu e o credinţă.
În seara asta, la întoarcere, un tip beat mi-a cerut să-i dau un fum din ţigara mea. I-am întins ţigara şi el a început să-mi povestească: "Femeia mea s-a culcat cu unu' şi mi-a adus acasă un casetofon. Din ăla fain, cu CD. Cu telecomandă. O frumuseţe! Da' parcă-mi trebuie mie casetofon!?". "Ei, lasă - l-am consolat eu - nu pune şi tu la suflet". A strîns din umeri şi mi-a spus: "Ţigara asta pe care mi-ai dat-o e un semn bun". Aşa o fi.
Azi a fost ziua lui tata. N-am apucat să-l sun.
Poimîine mă-nsor.