Metode contemporane de proiectare

Proiectul de cercetare pe care îl avem în vedere propune câte o conferinţă publică şi apariţia câte unui volum dedicat procesului de life-long learning (pregătire continuă) al membrilor filialei OAR Bucureşti, în fiecare an, timp de trei ani, cuprinzând metodele actuale de proiectare şi conceptualizare a spaţiului în
a) spaţiul urban,
b) obiectul contemporan de arhitectură şi
c) relaţia cu patrimoniul edificat şi cu tradiţia în sensul cel mai larg al termenului.

Astfel, proiectul de cercetare îşi propune să reducă din diferenţa dintre practica profesiunii în România de astăzi şi ceea ce se petrece în arhitecturile occidentale vest-europeană şi nord-americană; astfel, să contribuie la reducerea decalajului dintre acestea şi la evitarea unui colonialism conceptual de mâna a doua, dar contemporan şi atrăgător (junk-space), adus de către real estate, lanţurile de supermarkets şi malls, beneficiind de absenţa unei experienţe la zi a practicienilor autohtoni.
 
Anterior, o cercetare cu privire la calitatea spaţiului public urban a fost întreprinsă de membri ai aceleaşi echipe de cercetare (Augustin Ioan şi Sebastian Botzic), în colaborare cu CCCB (Centrul de cultură contemporană Barcelona), organizatoarea concursului anual pentru Premiul pentru Spaţiu Public şi al unei excepţionale arhive de texte conceptuale, manifeste şi de cercetare aplicată, dedicată aceleiaşi problematici a spaţiului urban contemporan.
 
De data aceasta, proiectul de cercetare propus are în vederea explicarea detaliată şi aplicată a modalităţilor celor mai noi de:
a) proiectare urbană: urbanologie, urbanism participativ, planificare spaţială avansată
b) arhitectură de obiect (cu blobs, bottom-up - parametrică, algoritmică, inclusiv cu algoritmi generativi - co/creativă, cu geometrii non-standard, inclusiv din panoplia matematicii româneşti etc.) şi, în fine,
c) patrimoniu: prezentarea de bune practici din domeniul relaţiei de coprezenţă dintre prezent şi trecut, văzut ca moştenire istorică, edificată şi ca federaţie de tradiţii, ca tradiţie atemporală (virtual heritage, proiectarea diagramatică, GIS). În ciuda retoricii din spaţiul public, nici multe dintre cadrele didactice de profil şi nici parte semnificativă dintre apărătorii patrimoniului nu depun vreun efort notabil, consemnabil public, de aducere la zi a discursului patrimoniului, a procedeelor de proiectare de profil.
 
O conferinţă publică anuală, trei pe durata întregului proiect, destinată/e membrilor OAR Bucureşti, cu practicanţi şi promotori locali ai diverselor procedee de proiectare evidenţiate mai sus, cu invitaţi străini de calibru şi, ulterior, tipărirea de documentaţie de specialitate (sub forma câte unui volum în Colecţia Spaţii Imaginate a Editurii Paideia, sunt menite să facă disponibile noutăţile proiectării contemporane pentru toţi cei realmente interesaţi în aducerea la zi a propriilor idiomuri de proiectare şi, poate, cu timpul, să devină ei înşişi programatori ai propriilor date şi condiţii iniţiale, ai propriilor algoritmi de iteraţie şi ai propriilor criterii de performanţă şi judecare a produselor obţinute. (http://www.archdaily.com/613896/5-reasons-architects-should-learn-to-code).