Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Poezie  Sageata  Poezia săptămânii

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Iona a domesticit marea


Ionuţ Radu

30.07.2004
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
În perioada 10-16 mai 2004, la Centrul Cultural al Fundaţiei Anonimul de la Sf. Gheorghe, din Delta Dunării, a avut loc a doua ediţie a Festivalului Concurs de Poezie Prometheus. Juriul de anul acesta a fost format din Sorin Marin - preşedintele Fundaţiei Anonimul, Tudorel Urian şi Dan C. Mihăilescu.

Cei 12 participanţi la concurs, aleşi în urma unei preselecţii, au fost Ioana Băeţică, Iulia Balcanaş, Gabriel Codruţ Berceanu, Ştefan Bolea, Rita Chiribuţă, Cosmin Ciotlos, Tudor Creţu, Teodor Duna, Oana Cătălina Ninu, Ionuţ Radu, Iulia Stoian şi Alexandra Vatamanu.

Concursul a constat în scrierea a două poezii, una care să conţină un număr de 6 cuvinte impuse şi una care să includă două versuri de Benjamin Fundoianu. Au fost acordate 3 premii în valoare de: 20.000.000 (premiul I), 15.000.000 (premiul II) şi 10.000.000 (premiul III), iar cîştigătorul premiului I este implicit nominalizat la Marele Premiu Prometheus 2004 pentru secţiunea Opera Prima.

În săptămînile următoare LiterNet va prezenta toate cele 24 de poezii ale participanţilor la acest concurs, cîte un concurent în fiecare săptămînă, în ordine alfabetică.


****

10. Ionuţ Radu

Iona a domesticit marea


Înotând în sine simbolul a avut revelaţia mării.

Doar privind aproape de ţărm hrăneşti balaurul cu secunde.
sfântul anihilează silabe rostite de nefiinţe
doar astfel pescarii se spală cu ochi,
cu vătrai dantelat nevăzutul întoarce cuvântul spre centru.
Un cocostârc zboară în interiorul aripei
către cerul de deasupra mea.
Privesc.
M-aşez lângă mine.
mă ţin de mână cu sufletul,
apele dintre noi
îşi schimbă identitatea până la suprapunere.

Secunda îşi abandonează trupul de carne,
se spală pe picioare în ape curgând de la stânga la dreapta
şi stă de vorbă cu vii.
Secundele mărginesc apele
să nu se reverse înăuntrul pescarilor.
A obosit Calea Lactee să meargă spre est
pescarii reduc starea aceasta sub picioare de sunt.
Urmele apostolilor lăsate pe ape
direcţionează geometria spre ţărm
peştii gâdilă talpa unui cerc prea leneş să se viseze în rostogolire.
Când apele din poem ating nivelul mediu
pescarii încetează plânsul cu lacrimi.
Fiecare an(otimp) schimbă interiorul secundei.

Memoria mea limitează şenila şi semnul
în a se retrage în urlet tandru de lut.
Am scris pentru a vedea nostalgia silabei
făcând baie între mare şi mine

Povestea este o cădere în lăuntrul cuvântului.


***


Las punctul să se risipească fără a-şi fi întâlnit naşterea.
M-am aşezat la 15 m distanţă de timp,
am fugit de sub atingerea zilei
mi-ar fi desfăcut conştiinţa în 12 zodii lipsite de har,
ar fi inventat animale fantastice
doar pentru a-mi captura în plămân floarea de iris.

Dezbrăcat de amintirile noastre
soarele face dragoste cu marginea
rodul acestei uniri
se urcă în copaci desenaţi în ţărână
şi vinde la bucată cuvinte colorate în roşu.

Noe a însoţit muza printre silabe,
când am tradus poezia în cuvinte
el îmi dicta urcat pe porţile duhului.
Ţăranii scot versuri cu ciutura dinăuntrul poetului
şi udă caii fără margine plantaţi în grădina bunicilor
câmpia s-a întors să miroasă metafora
boii urâţi şi teferi s-au limpezit în şes
şi au ţipat cocoşii târziu şi fără sens.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer