Ochiul-Uter. Un cadru

[...]
 
Ce operaţie este sugerată, adică se desfăşoară chiar sub ochii noştri, într-o lucrare precum "Untitled" (din 2015-2016) din seria "Luminary Petals on Wet, Black Bough", de exemplu? O naştere sau un avort, o intervenţie salvatoare de prevenire a răului sau, dimpotrivă, o întrerupere răuvoitoare de sarcină, toate însă la nivel suprem istoric şi cultural? Ce vrea să împiedice, să schimbe sau, dimpotrivă, să deblocheze, să relanseze, să reactiveze, din psihodrama europeană, Victor Man?
 
Uterus Mundi, Regressus ad uterum: dar unele - şi tocmai aceasta este, aici, noutatea absolută pe care ne-o rezervă Victor Man - pur plastice, specific picturale, meta-operaţie (viziune asupra vederii) prin care, pentru a putea opera, planul tabloului este transformat simultan într-un uter şi într-un cîmp clinic de operaţie la originea lucrurilor, la nivelul lor seminal.
 
Pictura lui Victor e alchimică, dar nu în sensul banal literal că ar reprezenta ca "obiect" operarea alchimică atestată istoric sau în cel banal metaforic, valabil pentru orice operă artistică cît de cît consistentă, potrivit căreia arta este o alchimie. Nu: arta lui Victor Man este o continuare sau o prelungire a marelui proiect operaţional alchimic prin mijloace pur picturale, oferind, la un nivel terţ (meta-meta-) o viziune asupra istoriei picturii ca operare alchimică în sine.
 
Victor Man este preocupat în continuare, opera lui o constituie urmărirea unei regresii alchimice ad uterum a picturii (ca instrument sau mediu privilegiat de intervenţie asupra umanului) şi prin pictură (ca instrument spiritual perfecţionat, ameliorat, privilegiat de intervenţie asupra plasticităţii culturale a umanului, cultura fiind tocmai cea care sublimează violenţa, dar care are nevoie de violenţă germinală pentru a se putea rafina prin sublimare).
 
În n-meta-viziunea lui Victor Man, pictura este în sine re-plasticizare a lucrurilor, deci reîntoarcere, replonjare, regresie, recufundare, regăsire picturală (pictura ca Ars Magna) a plasticităţii începuturilor.
 
Marea operaţie a lui Victor Man vizează transformarea ochiului în uter, "calibrarea" şi alinierea, suprapunerea metafizică dintre Ochi şi Uter, dintre Viziunea şi Matricea lucrurilor, adică operaţia pregătitoare a marii operaţii cu care, de fapt se confundă, care, adică poate nici nu există: tocmai pregătirea "cîmpului operator" şi a laboratorului este, de fapt, Marea Operaţie, Marea Artă, în sine.
 
Victor Man operează în adîncul viziunii, pe ochi, asupra ochiului-uter în care se zămislesc viziunile asupra lucrurilor, adică seminţele, planurile, schiţele şi bruioanele divine.
 
[...]