Visul lui Ioan Holender

În urmă cu aproape un an, Ioan Holender, preşedinte de onoare al Festivalului Internaţional "George Enescu" - ediţia 2003, îşi manifesta cu fiecare ocazie publică o părere. Aceea că festivalul ar trebui să nu mai fie strict muzical, ci să devină un festival al artelor, care să pună în valoare cât mai multe dintre realizările culturale ale marginalizatului, dar talentatului popor român. Şi cum dorinţele unora se pot transforma mai uşor în realitate decât ale altora, "visul" se va concretiza în toamna lui 2004. Mai exact, s-a inventat un nou festival, care ar trebui să aibă loc odată la doi ani, în toamnele în care Festivalul "Enescu" este în an de pauză.

Aşa se face că în perioada 5-12 septembrie Bucureştiul va găzdui prima ediţie a Festivalului Artelor, eveniment care se va bucura de o amplă participare internaţională. Vor fi muzică clasică, pop, teatru, balet, expoziţii de artă plastică, totul fiind gândit astfel încât să atragă publicul larg. După cum afirma ministrul culturii, Răzvan Theodorescu, la lansarea manifestări, "Vrem ca prin acest festival să dăm românilor şi străinătăţii câte ceva din pluralitatea talentului românesc şi a capacităţii României de a participa la dialogul european al Culturii". Cine este cel care "vrea"? Guvernul României, care alocă exact 64,9 de miliarde de lei pentru bugetul acestei prime ediţii a Festivalului artelor. Vai! Vor spune mulţi. Când ţara "arde", noi facem mega-festivaluri care cine ştie cui folosesc? Îi voi contrazice pe respectivii cârcotaşi, spunându-le că raportul între costul şi beneficiile unei acţiuni de "imagine" de acest gen nu se va compara niciodată cu o investiţie similară din domeniul economic. Se pare că Europa e sensibilă la nivelul cultural al unui popor "candidat" şi cele care interesează în mod deosebit sunt tocmai acele acte culturale care durează.

Preşedintele de onoare al acestui nou festival este chiar cel care a "visat" această manifestare, Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, conducerea artistică fiind asigurată de directorul Operei Naţionale din Bucureşti, Ludovic Spiess, directorul Teatrului Naţional, Dinu Săraru şi coregraful Laurenţiu Guinea.

Spaţiile care vor găzdui spectacolele vor fi Sala Mare a Palatului, Ateneul Român, Opera Naţională Română, Teatrul Naţional din Bucureşti şi Piaţa Revoluţiei. Deşi se vorbeşte despre mai multe arte, muzica clasică îşi păstrează partea leului, deschiderea fiind semnată de Orchestra de Stat din Bavaria, Corul de femei Radio şi Corul de Copii Radio, avându-l la pupitru pe Zubin Mehta, cu Simfonia a III-a de Mahler. Un alt spectacol-eveniment este Lacul lebedelor de Ceaikovski de la Operă, solişti pe Alina Cojocaru şi Jan Koborg. Închiderea festivalului, din 12 septembrie, va reveni Orchestrei Naţionale Radio, care îl va avea ca dirijor pe Mstislav Rostropovici şi ca solist pe Vadim Repin, într-un program Ceaikovski. Ni se mai promite o revenire a pianistului Radu Lupu pe scenele noastre cu Concertul pentru pian şi orchestră nr.1 în re minor de Brahms şi un spectacol cu Aida la Sala Palatului, cu o distribuţie care îi aduce la Bucureşti pe Sylvie Valayre (Aida), Zvetan Mihailov (Radames), Marianne Cornetti (Amneris) şi Alberto Mastromarino (Amonasro). La ora 17, Ateneul Român va gădui recitaluri fie exclusiv muzicale (cum este cel al Silviei Marcovici cu Valentin Gheorghiu), fie de muzică şi poezie (ca acela susţinut de Leontina Văduva, Ilinca Dumitrescu, Ilinca Goia şi Claudiu Bleonţ). Va mai fi balet (cu Compania de Dans "Antonio Marquez" din Madrid), sau muzică pop - un concert Sarah Brightman, în deschiderea turneului european "Harem". Nu mă voi opri în acest spaţiu la teatru şi arte plastice pe de o parte pentru că nu intră în profilul acestei pagini, iar pe de altă parte pentru că oricât de mult s-a dorit un festival al artelor, această primă ediţie rămâne predominant muzicală.

Personal, cel mai important mi se pare că se reiau manifestările în aer liber iniţiate odată cu Festivalul Internaţional "George Enescu" - ediţia 2001, în cadrul programului "Piaţa Artelor" - spaţiu amenajat în Piaţa Revoluţiei. Vor fi aici concerte susţinute de elevi ai liceelor de muzică din România, Orchestra Bucharest Wind, Corul Academic "Divina Armonie", Fundaţia "Remember Enescu", Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian", opera comică pentru copii, Fanfara reprezentativă a Armatei, Big-band-ul Radiodifuziunii Române sau concertul finaliştilor "Eurovision Young Musicians". În Piaţa Artelor, unde intrarea este liberă, dacă vremea va ţine cu organizatorii, vom avea ocazia să întâlnim cea mai largă gamă de spectatori, pornind de la vârsta de câteva luni (accesul cărucioarelor cu copii nefiind interzis) şi ajungând la acei pensionari care nu îşi permit bilete pentru spectacole. Aceste bilete vor fi puse în vânzare începând din data de 1 august la Casa de bilete a Sălii Palatului, iar preţurile vor varia între 150.000 şi 500.000 de lei. În limita locurilor disponibile, se vor oferi abonamente pentru elevi, studenţi şi pensionari la 8 concerte ce vor avea loc la Sala Mare a Palatului şi Ateneul Român la preţul de 800.000 lei.

Greu de spus dacă ediţiile următoare ale acestui festival vor mai exista, dar important este deocamdată că există o primă ediţie, de succesul căreia depinde în bună măsură urmarea.