O enciclopedie a mişcărilor teroriste

Citíţi un fragment din această carte.


Terorismul a început de o bună bucată de vreme să facă parte, din păcate, din viaţa noastră de zi cu zi. Chiar dacă până acum am fost feriţi de acţiunile directe ale grupărilor teroriste sau a indivizilor care îşi caută menirea şi mântuirea atacând oameni nevinovaţi în numele unei religii, fiecare dintre noi a devenit conştient că se poate afla în mijlocul unor astfel de evenimente atunci când pleacă în vacanţă sau călătorie. Editura Corint ne propune un volum care să ne familiarizeze cu istoricul acestui flagel, cu evoluţia metodelor folosite şi a convingerilor care l-au alimentat de-a lungul timpului. Cartea profesorului Randall D. Law, Istoria terorismului, ne arată că fenomenul nu este specific doar lumii contemporane, ci are o istorie care se împleteşte cu cea a umanităţii însăşi. Scrisă pentru uz academic, Istoria terorismului este accesibilă şi publicului larg, deşi necesită o cunoaştere generală a istoriei pentru înţelegerea contextului în care şi-au desfăşurat acţiunile unele dintre cele mai cunoscute şi temute mişcări teroriste. Volumul este foarte dens şi cuprinde informaţii importante şi bine sistematizate despre mişcările teroriste, dar poate deveni descurajantă şi dificilă pentru un cititor care nu este pasionat de subiect. Este, dacă vreţi, o istorie sângeroasă a lumii pentru că este văzută prin prisma mişcărilor teroriste care au marcat-o de-a lungul secolelor.

Autorul caută rădăcinile terorismului în Antichitate: în cruzimea asirienilor faţă de inamici, în istoria asasinatului politic şi în revoltele evreilor în faţa stăpânirii romane. Deşi autorul remarcă că teroarea ca armă normală de război şi terorismul ca armă ilegitimă folosită de nişte agenţi imorali nu sunt unul şi acelaşi lucru, consideră că rădăcinile terorismului se găsesc în conspiraţia lui Catilina, în acţiunile violente ale bandelor organizate cu sprijinul politicienilor romani în perioada ultimilor ani ai republicii romane sau în asasinarea lui Cezar. Din punctul meu de vedere, sicarii despre care vorbeşte Law la un moment dat sunt mult mai aproape de ceea ce numim astăzi terorism. Asasinarea colaboratorilor romanilor la lumina zilei, existenţa unei cauze declarate - aceea de a elibera Iudeea de romani -, măcelărirea femeilor şi copiilor în urma incursiunilor în aşezările de lângă Masada sunt câteva dintre caracteristicile activităţilor sicarilor. Indiferenţa arătată faţă de viaţa civililor constituie o trăsătură specifică terorismului care îi consideră lipsiţi de importanţă şi numai buni de sacrificat în numele unei cauze mai mari pe cei lipsiţi de apărare în faţa violenţei.

Cartea ne poartă apoi prin istoria Evului Mediu, unde ne întâlnim cu celebrii Asasini şi cu Bătrânul de pe Munte. Paginile dedicate acestora sunt interesante şi importante pentru că ele cuprind informaţii pe care nu le găseşti în alte lucrări traduse în limba română. Urmează un capitol dedicat asasinatelor politice din Renaştere şi, apoi, cartea începe să îşi arate adevărata valoare pentru că ne introduce în lumea terorismului aşa cum îl cunoaştem şi identificăm azi. Autorul sistematizează tipurile de terorism în funcţie de motivaţia celor care le comit. Găsesc salutară această organizare care ne permite să vedem mai uşor dincolo de senzaţionalul şi aparenţele fiecărei mişcări. Law împarte terorismul în terorism revoluţionar, în terorism anarhist, în terorism legat de relaţiile de muncă specific Statelor Unite ale Americii, în terorism rasist ai cărui emblemă sunt cei din Ku Klux Klan şi în terorism etnonaţionalist aşa cum este cel al IRA. Paginile dedicate narodnicilor, nihiliştilor şi anarhiştilor ruşi constituie un bun punct de plecare în studierea acestora, cu atât mai mult cu cât bibliografia în limba română este, din nou, după cunoştinţele mele, foarte săracă. Astfel, de exemplu, despre anarhism este tradusă doar cartea lui George Crowder, Anarhismul, care cred că ar fi meritat o traducere şi prezentare grafică mult mai bune decât cele oferite de editura Antet. Cât despre Amintirile unui răzvrătit scrise de Kropotkin, de exemplu, ţin minte că le-am citit într-o ediţie apărută înainte de 1989 şi nu ştiu să se fi reeditat. Istoria terorismului aduce în atenţia cititorului mişcări cunoscute, dar şi obscure, unele dintre ele de mult uitate, personaje celebre în epocă, dar de care nu-şi mai aduc aminte azi decât istoricii. Fiecare capitol al cărţii are o bibliografie selectivă, astfel încât, cel interesat de un anumit segment din carte are trimiterile necesare la sursele importante pentru studierea subiectului respectiv.

Rusia lui Stalin şi Germania lui Hitler îşi găsesc un loc binemeritat în cartea lui Randall D. Law. Sub denumirea Epoca terorismului de stat ne sunt prezentate atrocităţile comise de cele două regimuri totalitare sub scuza unui scop mai înalt decât destinul individual. În carte îşi găsesc locul, de asemenea, alături de mişcarea evreiască Irgun şi IRA, destul de cunoscute publicului larg, şi mişcări cvasi-necunoscute din Malaiezia, Kenya sau Cipru. Cartea devine, astfel, o enciclopedie importantă şi interesantă a mişcărilor teroriste prea puţin cunoscute, dar care de-a lungul timpului au devenit surse de inspiraţie şi obiect de studiu pentru teroriştii moderni. Aflăm, de exemplu, că Hezbollah a fost prima mişcare care a introdus o nouă metodă teroristă, neutilizată până la ea: folosirea atentatorilor sinucigaşi. Aceştia duceau şi detonau bombe în apropierea ţintei lor, producând un număr mare de victime şi având succes în distrugerea ţintei. După cum ştim, metoda a devenit, din păcate, folosită pe scară largă în zilele noastre.

Pagini întregi sunt dedicate mişcărilor din America Latină şi Europa, cum ar fi Tupamaros şi Brigăzile Roşii. Tupamaros au activat în Uruguay şi au fost influenţaţi în acţiunile lor de scrierile şi campaniile lui Che Guevara. Aceştia şi-au stabilit ca obiectiv major distrugerea capitalismului şi a democraţiei de faţadă folosindu-se de terorismul urban. Atacuri asupra clădirilor guvernamentale, funcţionarilor şi politicienilor, publicitatea în presă şi operaţiile de binefacere au făcut parte din arsenalul de metode folosite. Autorul remarcă, pe bună dreptate că ascensiunea şi succesul unor astfel de grupări nu ar fi fost posibile fără apariţia presei şi a metodelor de comunicare care au permis ca acţiunile lor să devină cunoscute maselor largi de oameni.

Aum Shinrikyo din Japonia şi al-Qaida sunt la rândul lor disecate şi analizate în profunzime. Autorul sesizează rolul din ce în ce mai mare pe care îl are religia în cadrul mişcărilor teroriste. În cazul acestora primează viziunea apocaliptică şi aspiraţia spre martiriu şi nu interesele geopolitice sau etnonaţionaliste. Cinismul celor care conduc aceste mişcări este evident, cel puţin în cazul al-Qaida unde moartea devine mandatorie pentru mulţi dintre adepţi, dar nu şi pentru cei care conduc organizaţia teroristă.

Law evită să dea soluţii şi este normal să procedeze aşa pentru că scrie o carte de istorie şi nu un manual de contraterorism. Cartea lui devine, însă, bibliografie obligatorie pentru cei care vor să ştie cum să lupte împotriva terorismului pentru că oferă perspectivă asupra fenomenului şi încearcă să te familiarizeze cu mecanismele şi motivaţiile fiecărei organizaţii aduse în discuţie. Pentru că ar fi bine să nu uităm ce spunea Machiavelli: "Cine vrea să afle ce urmează să se întâmple trebuie să aibă în vedere ce s-a întâmplat deja: lucrurile din fiecare epocă îşi au corespondentul în vremurile antice."