Muzică, frontiere şi fuziune

Fenomenul fusion este definit foarte variat în muzică. Descoperind înfiinţarea unui festival în Bucureşti dedicat acestui concept, am rugat-o pe coordonatoarea artistică a MultiSonicFest, compozitoarea Irinel Anghel să ne descrie ideea, aşa cum este văzută ea de iniţiatorii acestui festival : “În Statele Unite ale Americii, fenomenul fusion este cunoscut mai mult sub denumirea de “crossover music”, esenţa fiind însă aceeaşi : de depăşire a frontierelor muzicale către naşterea unei noi forme artistice care să fie vie, complexă şi curajoasă. De ce curajoasă ? Pentru că, deşi are avantajul de a se adresa fanilor tuturor genurilor pe care fenomenul “fusion” le cuprinde, îşi asumă în acelaşi timp şi riscul de a-i pierde pe toţi iubitorii acestor genuri, care s-ar putea agăţa de ipostaza lor standard... Pentru MultiSonicFest – primul festival “fusion” din România – suntem însă optimişti; contăm pe iubitorii muzicii adevărate, totale, să vină să asculte şi să ni se alăture în aventura de dincolo de frontiere.”

Între 29 şi 31 octombrie, acei spectatori bucureşteni curajoşi, care au dorit să-şi îmbogăţească orizontul cultural, au avut ocazia de a participa la concertele desfăşurate sub egida MultiSonicFest, primul festival din România dedicat fenomenului fusion, genurile artistice abordate fiind jazz, electro, muzică contemporană, experimentală, improvizaţie şi dans. Concertele au avut loc la sala ARCUB şi în Studiourile Radiodifuziunii Române, organizatori fiind Asociaţia Română a Femeilor în Artă, ARCUB şi Societatea Română de Radiodifuziune în colaborare cu Pro Helvetia, Ambasada Germaniei, Exces Music şi Delegaţia Wallonie-Bruxelles şi cu sprijinul Allied Telesyn Romania.


Deschiderea festivalului a fost marcată de grupul de muzică şi dans Inter-Art, coordonat artistic de Mihaela Vosganian, coregrafia şi regia fiind semnate de Liliana Iorgulescu, în programul muzical aflându-se lucrări de Mihaela Vosganian, Irinel Anghel şi Andrei Kivu, fuziunea muzică – dans fiind unul dintre aspectele pe care a vrut să le evidenţieze acest festival. Orientarea jazz-fusion a fost reprezentată la MultiSonicFest de “Viaggio Imaginario”, un recital avându-i ca protagonişti pe saxofonistul Nicolas Simion (Austria) şi pianistul Florian Weber (Germania) şi de concertul artiştilor belgieni David Linx şi Diederik Wissels, tot în zona muzicii de jazz evoluând grupul East Village (Marta Hristea – voce, Sorin Romanescu – chitară electrica, Vlaicu Golcea – contrabas). Mai aproape de muzica contemporană s-a găsit lucrarea în primă audiţie absolută a compozitoarei Irinel Anghel, intitulată “Floating identity” şi interpretată de Duo Pro Contemporania.


Concertul de închidere, “Sound-Mix-Improv - Fusion Jamsession” a reunit pe scenă şapte muzicieni participanţi la festival, mai precis saxofonistul Nicolas Simion, grupul Free Sound (Irinel Anghel, Andrei Kivu, Virgil Oprina) şi formaţia East Village (Sorin Romanescu, Vlaicu Golcea, Marta Hristea). Pe scenă s-au găsit cele mai variate instrumente de percuţie, fie ele occidentale, extrem-orientale, populare româneşti sau... de jucărie, câteva instrumente familiare unui astfel de grup – pian, saxofon, chitară, chitară bas – vocea Martei Hristea şi un întreg arsenal de mijloace electronice de producere a sunetului. Pentru cine se întreabă cum poate suna o improvizaţie în această manieră, cu trei nuclee interpretative diferite care s-au întâlnit acum pentru prima dată în această formulă, pot spune că nota stilistică dominantă a fost cea de free-jazz, cu o evoluţie mai îndrăzneaţă spre final, impactul solistic al lui Nicolas Simion şi capacitatea sa de a se transpune în stări diferite fiind definitorii pentru forţa de convingere a întregului. Deşi cred că artiştii se aşteptau la o evoluţie continuă, mai mult sau mai puţin liniară, aplauzele publicului au “articulat” forma improvizaţiei într-o suită de piese disparate, fiecare conturată stilistic relativ unitar.

Extrem de răspândită în lumea culturală occidentală, direcţia “muzicii de fuziune” este foarte slab speculată în viaţa artistică românească, iar “vinovată” nu este doar lipsa generală de curiozitate intelectuală a publicului, ci şi inapetenţa muzicienilor pentru experiment, pentru depăşirea şabloanelor şi a ideilor preconcepute, pentru combinarea genurilor şi stilurilor. În prima ediţie a MultiSonicFest s-au întâlnit muzicieni români şi străini care au încercat să susţină, prin mijloace artistice, ideea necesităţii racordării noastre la prezentul cultural european, un început autohton al cărui entuziasm a pornit de la muzicieni şi s-a prelungit sincer, în rândul publicului.