Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  4SPACE

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Columna lui Traian. Sau coloana lui Brâncuşi?


Augustin Ioan

20.02.2018
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Prin anii treizeci, se pusese problema edificării unei replici a monumentului de la Adamclisi în Parcul Carol, fost amplasament al expoziţiei jubiliare din 1906. Spiridon Cegăneanu a scris pe atunci, în revista Arhitectura, un articol critic la adresa propunerii, oricât de bine intenţionată ar fi fost, sub spectrul valorilor sacrului civic, atât de mult apreciate în epocă (şi atât de puţin acum).

Iată că istoria se repetă: umblă prin târg vorbe care mai de care mai apropiate de sursă, cum că se doreşte amplasarea, în Piaţa Victoriei, a unei replici a Columnei. Cum, care columnă? Cea a lui Bădica Traian, cea pe care s-a dus mai an Badea Cârţan să o vază, dormind apoi la umbra-i. Ce să caute columna-n noua destinaţie a protestelor anti-? Păi, exact asta, să le împiedice, într-o primă instanţă. Şi să ne amintească, dacă scapă negraffittată, de ceva mândrie originară, depinde de partea cui ne considerăm: a romanilor cuceritori, ori a dacilor reprezentaţi pe basoreliefurile spiralate pe care şi acum, dacă vrem, le putem contempla la Muzeul (Naţional, după vrerea dlui Năstase, cum sunt toate ce primesc subvenţie publică) de Istorie a României. La origine, vor fi fost colorate toate şi singurul gest de originalitate ar fi să facem o replică colorată a columnei, aşa cum, cu adevărat, a fost la începuturi.

Nu sunt un fan al multelor monumente trântite pe peste tot prin Bucureşti. Ele nu creează spaţiu public, nici măcar nu îl augmentează pe puţinul existent. Am solicitat în acest sens Conferinţei OAR Bucureşti, din 2017, un mandat pentru comisia de monumente de for public a Ministerului Culturii (& Identităţii Naţionale, în actuala declinare). Prea multe şi prea scumpe monumente care nu au niciun rost estetic, urbanistic, civic. Prea desuete în expresia lor artistică. Nicio altă artă monumentală decât sculptura, nici aceea - în medie - de mare valoare europeană, deşi banii plătiţi sunt. Prin urmare, aş prefera, dacă se poate, spaţii publice noi, echiparea spaţiilor publice nou create cu toate amenităţile unui bun loc de agregare comunitară, cu acces la informaţie, la internet wireless gratuit. Poate exemple de realitate augmentată cu funcţie dublă, estetică şi educativă. Orice, numai nu regurgitarea pe bani grei a discursului naţionalist...

În 1990, un domn arhitect Vişan, trăitor în Franţa, propunea amplasarea pe bulevardul Magheru, de la Piaţa Victoriei la Piaţa Unirii, de replici scara 10:1 a unor piese ale lui Brâncuşi. Şi alea trezeau întrebări cu privire la raportul copie/original, dar, barem, ştim că Brâncuşi gândea o coloană pentru Manhattan, iar în proiectul Esplanada (un avorton politic care a omorât, pentru ca să nu se nască el, concursul pentru catedrala patriarhală din 2002) se vorbea despre un turn Brâncuşi, al lui H. Jahn, pe potriva coloanei. Cine ştie dacă o coloană fără sfârşit, dintr-un alt material decât cea de la Târgu-Jiu, nu ar fi mai potrivită locului?
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer