Planeta Poliţie

Dintr-o dată, într-o dimineaţă, aproximativ la aceeaşi oră, toate comisariatele şi secţiile de poliţie şi toate cazărmile şi unităţile militare dintr-o bună parte civilizată a lumii au început să se umple de lume.
 
În foarte scurt timp, s-au dovedit (ce surpriză!) neîncăpătoare şi insuficiente. Surprinşi, la rîndul lor, alarmaţi, poliţiştii şi militarii au crezut că sînt atacaţi, că sînt luaţi cu asalt, că le-a sunat ceasul, că oamenii vin să le ceară în sfîrşit socoteală, deşi era pace, iar presa încetase de mult să-i mai arate cu degetul.
 
Spre marea mirare a tuturor forţelor de ordine, în scurt timp s-a dovedit că populaţia, dînd în sfîrşit curs unui îndemn foarte vechi, dorea Linişte şi Securitate, Ordine, Pace depline, şi cu toţii, femei şi bărbaţi, bătrîni şi tineri, elevi şi profesori etc., veniseră să se înscrie în poliţie şi în armată, să se facă, demni, poliţişti şi soldaţi, ca să poată trăi în Dreptate. Nicio putere nu mai trebuia să-i despartă!