Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Autorul

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Integrarea europeană - Reportaj din Piaţa Obor


Laurenţiu Orăşanu

23.11.2018
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Reporterul: Acum, că suntem ca şi integraţi în Uniunea Europeană, nici nu vă mai întreb dacă e bine sau e rău, vă întreb cât e de bine pentru dumneavoastră? Ia să vedem, domnul cu crenguţa... vreau să spun, cu bradul...
 
Domnul cu crenguţa: Eu, unul, intru în Europa cu gândul la Crenguţa mea. Vedeţi, domnu' reporter, mie mi-e mai uşor să mă integrez cu Europa, decât cu Crenguţa. Fată bună, dă bună ziua, cară sacoşele singură - drăguţa de ea -, dar, de când a rămas văduvă, refuză orice integrare. Întreţinerea la zi, apartamentul - bec, să vedeţi ce mişcare corectă are la bătutul covoarelor! Olteneşti, dar le bate săptămânal? Le bate. E micuţă şi curată - cam ca Olanda sau ca Belgia. Monedă sănătoasă - că lucrează la Monetăria Statului...
 
Reporterul (nerăbdător): Ce are, domnule, Europa, cu Crenguţa dumitale?
 
Domnul cu crenguţa: Are, dom' reporter, are, cum să n-aibă? Dacă, în UE, România - cum aş fi eu, ca să înţelegeţi - România e tratată cu refuz de Olanda, cum sunt tratat eu de Crenguţa? Dacă ne pune să scuturăm săptămânal sau zilnic? Dacă ne impune la toţi să avem de Crăciun bradul întreg, ei? Vezi că are? Vezi că integrarea rămâne doar pe hârtie sau doar în lift? Că a şi ţipat la mine - eram între etajele 6 şi 7 -, când am vrut să-i ţin sacoşele: "N-am nevoie de ajutorul dumitale, mă descurc şi singură." Păi, dacă Olanda, care e aşa de mică, ne refuză ajutorul, la ce să ne aşteptăm când ne-om oferi ajutorul Angliei sau Franţei sau Germaniei?
 
Reporterul (plictisit): Ia să auzim ce gânduri are domnişoara de la tarabă, vreau să zic, magazinul de produse de carne şi mezeluri?
 
Domnişoara (luându-şi un avânt prea mare, doi nasturi de la piept ai halatului îi zboară direct pe pieptul de porc de pe tejghea; toţi îi privesc, cu admiraţie, pieptul): Ar fi fost bine să ne primească în Europa cu porci cu tot. Că noi, vorba-ceea: cu căţel, cu purcel. A, nu vă speriaţi, carnea e verificată, nu mai vindem de căţel de când cu Brigitte Bardot. Nu vi se pare că aduc puţin cu ea? A trecut ieri un regizor pe aici, zicea că îl cheamă Vadim şi vrea să mă aibă într-un film din tinereţea lui. Că s-o fac pe Brigitte. Cred că i-a plăcut că la mine carnea e proaspătă şi ştampilată. I-a plăcut şi tatuajul. Uite, ăsta din jurul buricului. Mi l-a tatuat un grec, la 2 Mai, zicea că acolo ar vrea să fie Itacul lui...
 
Reporterul: Cu integrarea, cu integrarea cum e?
 
Domnişoara de la carne: Mie mi-e clar cum e. Faci un film franţuzesc, despre o actriţă frumoasă - vii şi alegi vedeta din România. Chiar nu vedeţi că semăn leit cu Brigitte Bardot? Ieşi şi mai ieftin, în bani îţi dau şi caii şi un tur la Parcul Dracula. Când s-o construi. Faci un film românesc, dai fuga la Paris, că sunt autobuze chiar de-aici, din Obor, pleacă de două ori pe zi - m-am interesat - şi vii seara, că seara se întorc cursele, cu Brigitte Bardot cu tot. Îţi joacă o Ana Ipătescu ca la carte! Plus că adună câinii şi de pe Magheru. E drept, te costă niţel transportul cu autobuzul. Aşa văd eu integrarea.
 
Reporterul: Bine, dar experienţă aveţi?
 
Domnişoara de la carne: Şefu' zice că da. Da' io ştiu? Cu integrarea asta poate că trebuie să mai învăţ, să pun mai multă inimă, că la vreo două evaluări zilnice mi-a zis şefu' că dau rasol.
 
Un domn care pare bine informat, cu "Adevărul" sub braţ: Integrarea asta, dom' reporter, ne limitează creşterea. Ne pun cote, domnule. Să nu depăşim atâtea tone la carne, atâtea tone la lapte, atâtea la oţel. Ne penalizează dacă le depăşim. Ba, mai mult, îi plătesc pe producători ca să nu producă nimic. Nu e exact ca în comunism?
 
Reporterul: Mă rog, ăsta-i adevărul dvs. Dar de ce nu vă gândiţi la lucrurile bune? De exemplu, că vom putea circula. Uite, domnişoara aici de faţă e aproape să fie pusă în circulaţie. Că putem munci în alte părţi, unde se plăteşte mai bine. Ce părere aveţi, domnu' jandarm?
 
Jandarmul: Domnule, ne-au înnebunit la cursuri cu integrarea asta. Alinierea - asta nu-i nimic, am învăţat-o la Şcoala de jandarmi. Acum învăţăm, 7 zile din 7, cum să ajutăm bătrânii să treacă strada, cum să dojenim copiii care înţeapă cauciucurile sau fetele care stau la colţ de stradă, cum să ne strângem mâinile cu galeriile echipelor de fotbal şi cum să nu punem coatele pe masă când mâncăm. De trei luni de zile numai asta facem. Hoţii zburdă. 50.000 de proprietari plâng după maşinile furate, iar noi învăţăm care-i furculiţa de peşte şi cum se pune şervetul pe genunchi.
 
Un domn al cărui palton arată anul ieşirii la pensie: De ce crezi, don' jandar, că te învaţă să ajuţi bătrânii să treacă strada? Ai? Asta-i plăcerea lor: să ajute. De aceea ne şi integrează. Te-ai întrebat cumva de ce nu integrează ei Albania? Simplu. Albania, neavând populaţie mare, ar face-o ca Elveţia, în mai puţin de o lună. Albania ajutată le-ar produce o plăcere prea scurtă. Cu noi şi cu Bulgaria îşi prelungesc plăcerea, vor avea să ne tot ajute vreo sută de ani buni de acum încolo.
 
O bătrânică îmbrobodită: Maică, i-adevărat că e musai să te îmbălsămeze atunci când eşti integrat?
 
Domnul cu "Adevărul": Atunci n-o să-ţi mai pese, mamaie. Ba ai putea să zici mersi, o să ai maţele pline.
 
Domnişoara de la carne: Vă asigur, cârnaţii sunt umpluţi cu carne proaspăt tocată...
 
Domnul cu paltonul ponosit: Îi vindeţi mai scump ca la Paris.
 
Domnişoara de la carne: Vreau la Paris...
 
Bătrânica: Las' că ajungem toţi acolo.
 
Domnul cu crenguţa: Crenguţa mirosea azi dimineaţă a sarmale. De ce n-o fi vrând să se integreze nu ştiu, zău.
 
Reporterul (împăciuitor): Doamnelor, domnilor, eu...
 
Domnul cu "Adevărul": Te-a întrebat cineva ceva? Te bagi aşa, ca musca-n lapte. Auzi, să mulgem vacile numai electric...
 
Jandarmul: Laptele trebuie sorbit fără zgomot...
 
Domnul cu paltonul ponosit: Poate îţi arată domnişoara cum...
 
Domnişoara de la carne: Ia te rog, nu fi obraznic, că n-ai jucat în film cu mine!
 
Bătrânica: Când eram eu fată, îmi încheiam toţi nasturii, de jos până sub bărbie.
 
Domnul cu "Adevărul": Vedeţi, vedeţi ce înseamnă integrarea?
 
Reporterul: Vă rog să nu vă mai certaţi. Domnule jandarm, faceţi vă rog ordine!
 
Jandarmul se apucă să aranjeze în ordine produsele domnişoarei, aşa cum a învăţat la cursuri. Ceilalţi bărbaţi pun şi ei mâna să ajute, integrându-se. Numai domnul cu paltonul ponosit se ţine deoparte şi nu se integrează în mişcarea asta: n-are bani, nu pune mâna.
 
Bucureşti, 2007

Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer