Ce înseamnă pentru dvs. Legea lustraţiei? - sondaj realizat la faţa locului, locul fiind diferit -

Iosifescu Septimiu (profesor de liceu, fizică, Abrud)
 
Pentru mine, orice lege nouă este binevenită. În sfârşit, după 17 ani, o să-mi mărească şi mie salariul. Acum da, o să merit această mărire. Câtă vreme predam tot legile acelea vechi, de pe vremea lui Newton, Ohm şi Einstein, n-aveam nicio pretenţie. Predam legea frecării din a V-a până în a XII-a. Neschimbată. Mă săturam şi eu s-o frec atâta.
 
Sper că nu e vorba de o lege complicată, dar dacă e complicată - că am auzit că a durat 17 ani pentru ca s-o enunţe - am eu un olimpic în a IX-a, mă ajută el să mă pun la zi.
 
Unul n-o să treacă la fizică fără să ştie Legea lustraţiei! Poate să fie taică-său ministru, sau chiar patron de mini-market, până n-o învaţă, nu-l trec!
 
Legea lustraţiei va fi pentru mine ca o stea rară descoperită de un astronom, ca nişte gemeni siamezi cu trei capete şi două urechi, moşiţi de un ginecolog, sau ca a 15-a milioana cifră adăugată de un matematician la valoarea exactă a lui pi.
 
Sper din toată inima ca această lege nouă să fie universală. Să se aplice la toţi. Să vă explic de ce spun asta: una din legile vechi - legea gravitaţiei, sau a căderii corpurilor, veche de când mărul acela i-a făcut un cucui lui Newton - a început, recent, să scârţâie. Unele corpuri nu mai cad. Ba, să nu credeţi că mă laud, sunt primul care a descoperit că acele corpuri care sunt mai sus, cad mai greu, sau nu mai cad deloc. Senatorii, deputaţii, preşedinţii de partide fac ce fac, se sprijină pe alte corpuri - de control, de pază, de secretare -, şi refuză să cadă. N-aş vrea, zău aşa, să păţesc la fel şi cu Legea lustraţiei, şi să trebuiască să-i încarc pe elevi cu tot felul de excepţii de la această nouă lege.
 
 
Mustaţă Fănel (lustragiu, Gara de Nord, Bucureşti)
 
Abuliu, mânca', da' dă când aşteptarăm noi, lustragiii, să avem şi noi, vere, legea noastrî. A mai făcută rumânii legi, da' era greu de înţeles, le respecta numa' ei. Cu legea asta o să intrăm şi noi, lustragiii, la grămadă cu lustraţii - ca cum vardiştii cu ciorditorii - în văzu' lumii. O să ni se recunoască meritili şi nouă, nu numa' la cobzari şi la ciorditori; că cum schimbi canalili la rimot, doar dă ei dai. Păi ştii mata, dom' reporter - trăi-ţi-ar bemviul - câţi s-a însurat în pantofi Pionieru', de arăta ca Cubanu' dupî ce s-a lustrat la Fănelu'? Câţi a luat ciob bun dupî ce i-am lustrat io pe pantofi şi p'un pol? Că vinea cu noroiu' d-un deşt, să da jos din tren, şi io-l ghiceam încă dă la tampoane: Iar sapî Telefoanele la Calafat! Sau: Bagă apă la Iaşi, în Ciric! Dacî vinea cu cenuşă şi mirosea' a păcură, era de la Piteşti; sărise iar Piroliza. Unii mai cobora' şi desculţi; ce să li fac dacî adormise în tren? Era pregătit Fănelu': tenişi Drăgăşani. Le da un lustru cu aracet, le trăgia trei dungi, şi pleca ăia în Adidaşi? Pleca!
 
Dima Viorel (medic ortoped, Spitalul de Ortopedie, Galaţi)
 
Ca ortoped, eu văd Legea lustraţiei ca pe o prelungire, ca pe o extensie firească a Legii luxaţiei. Pacientul va fi tratat tot ambulatoriu, aplicând un bandaj rigid, de susţinere - sau atele, un fel de proptele - fiind apoi trimis acasă, la nevastă, cu recomandarea de repaus total. Se va evita orice efort fizic; se pot da numai telefoanele strict necesare, asta pentru a se asigura revenirea cât mai grabnică la situaţia avută înainte de momentul lustrării. În aproximativ şase săptămâni - în funcţie de eficienţa telefoanelor - pacientul se poate întoarce la cabinetul şi la secretara lui.
 
Ionel F.F. Izvoraş (fost membru FSN, PSD, PD, PNL, fost şi viitor membru PCR, Chitila)
 
Nu mă luaţi pe mine cu legea asta! Spanac! Uite eu, de vreo 17 ani încoace, pe unde mă duc, pe unde mă mut, sunt mereu lustrat. Am vrut preşedinte - l-au pus pe Băsescu. Am vrut primar - l-au pus pe Băsescu. Am vrut căpitan de vapor - le vânduse Băsescu. Când să-l întreb pe Băsescu de ce mă tot lustrează - hop că-i suspendat! Bine că nu-mi dorisem să ajung suspendat, că şi la suspendare m-ar fi lustrat! Aşa că, dacă legea aceasta nouă mă frustează, pardon, mă lustrează tot pe mine, iar Băsescu o semnează, atunci voi strânge pe toţi foştii, re-înfiinţăm PCR-ul şi ne lăsăm lustraţi temeinic, cu torţionari şi tot dichisul, săpăm şi un canal-două, şi ne rugăm să se întoarcă roata. Sau măcar vapoarele.
 
Sterianschi Paul (analist politic)
 
Aici nu e vorba de nuntă sau de intrarea în NATO sau în UE, ca să dăm buzna. Aşa că, să stăm puţin şi să judecăm mai mult: pe cine lustrează legea aceasta? Pe suporterii lui Dinamo? Nu - că ei au strigat "Huo, Steaua!". Şi Steaua, se ştie, era favorita Dictatorului. Pe suporterii Stelei? Nu, că ei au strigat "Huo, Dinamo!", echipa Securităţii. Pe suporterii Rapidului? Nici vorbă - ei strigau şi "Huo, Steaua!", şi "Huo, Dinamo!" Iată că, din trei focuri, rezultă că jumătate din populaţia ţării a fost disidentă. Dacă mai punem la socoteală şi pe sateliţii Stelei şi ai lui Dinamo - dăm de o jumătate ceva mai mare. Cei cărora li s-a furat o bicicletă, oglinda retrovizoare sau roata de rezervă de la maşină, şi care au strigat cât au putut de tare: "Hoţii!", au fost şi ei disidenţi, nu? Am ajuns pe la 60%; şi încă nu i-am terminat. Cei care furau de la CAP sau de la fabrica în care lucrau, subminau regimul comunist? Îl subminau. Nu se făcea producţia - nu se mai făcea nici cincinalul în patru ani şi jumătate; producţia astfel dijmuită de-abia ajungea pentru patru ani. Am cam fi pe la 90% disidenţi. Un elev care lua note proaste la toate materiile, inclusive la Documentele Congreselor, se încadra el în regimul comunist, îl servea el? Nu, din contră: pe el nu puteai pune baza societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Poate doar acid. Am ajuns la 99,999072% disidenţi? Am ajuns, fiţi siguri. Aşadar, numai restul de 0,000928% fac obiectul acestei legi, adică vor fi lustraţi. Dar s-ar putea ca acest rest să reprezinte doar eroarea de calcul.
 
Bucureşti, 2007