La noi sărbătorile de sezon, aşa e corect politic, încep în ultima săptămână
a lunii noiembrie, când se cumpără brazii, ţin până în 10 ianuarie fix, anul trecut
au ţinut până în 9 ianuarie, la ora 7 AM , atunci vine maşina de la primărie să
colecteze brazii pe care ai voie să-i pui în faţa casei cu o seara înainte, numai după ora 6 PM. Conform unui sondaj de opinie, am auzit eu la radio, nu inventez,
majoritatea canadienilor prefera brazi de unică folosinţă, unii preferă din cei artificiali, cei mai frumoşi fiind cei din fibră optică, 200$ bucata, îi poţi lăsa moştenire urmaşilor, urmaşilor tăi, dacă nu se inventează altceva între timp. Tot conform unui studiu, am uitat cine l-a făcut, dar e un studiu serios, am văzut la tv la o emisiune economică, anul acesta canadienii din zona altantică vor cheltui în medie 1200$ pentru cadouri, cei din Ontario sub 1000$, restul nu contează. Cei din zona atlantica cumpără cadouri pentru 12-14 persoane. Cred ca au familii mari, sunt mai religioşi, s-a făcut un referendum în Nova Scoţie, să schimbe legea şi să fie magazinele deschise şi duminica. Au câştigat religioşii cu 51%, fără furat de voturi, aşa că magazinele rămân închise duminica. Fiecare persoană contează, în Ontario nu se va cheltui aşa mult şi din cauza mea, copiii au cerut cadoul de Crăciun în septembrie, cereau ei şi mai repede, dar au fost toată vara la neamuri în România. Eu mai am de luat numai un parfum pentru colegul, îi iau de Crăciun, de ziua taţilor, deşi nu e tatăl meu, de aniversarea căsătoriei şi de ziua lui. Cămăşi şi cravate îşi cumpără singur. Cu ficiorul e întotdeauna simplu, un tricou de baschet cu 5 numere mai mare. Îşi vor aduce ei contribuţia la buluceala de cumpărături de sezon, pentru că mai exist şi EU. Fătuca a cerut banii de buzunar în avans, în veci nu are bani, fiul îi va da împuternicire colegului să scoată din contul lui bani şi să-mi ia şi mie ceva, nu foarte scump, are muulţi bani în bancă, colegul îmi va cumpăra în ultima zi, după servici, că e zi scurtă. Atmosfera e sărbătorească, de te duci la magazinul de cuie, la cel de spanac ori la farmacie auzi Pa Ram Pa Pam Pam peste tot, ca vara trecută Dragostea din tei care era dintâi.
La şcoală se ţin de spectacole. Anul acesta fătuca a fost admisa în trupa de teatru deşi nu e în ultimul an, dar e talentată, pupe-o mama, a primit doua bilete gratuite, le-a dat prietenilor, nu nouă, noi avem destui bani să ne cumpăram bilete. Păcat că nu am fost şi la o altă piesa, jucată de alţii, asta merita văzută. Actorii au avut trac, aşa că şi-au făcut curaj cu votcă. 5 actori 2 sticle de votcă. Primul care a intrat în scenă 10 minute nu a scos un cuvânt, publicul credea că aşa e piesa, o actriţă râdea ţinându-se de burtă, la o scenă în care trebuiau să stea la masa şi să discute un actor a adormit cu capul pe masă. Spectacolul a fost oprit, fiind materie de semestru pentru cei din clasa a 12-a, drama, nu au luat notă de trecere. O mama era tare neliniştită.
- Ce e cu copii?
- Sunt beţi, doamnă.
În clasa fetei au organizat concurs: cine face cea mai frumoasă casă ornată, "ginger bread", participare 5$, câştigătorul ia totul. A mea şi o prietenă au cumpărat materialele pentru casă, s-au apucat de lucru. Telefon:
- Ai idee cu ce am putea lipi să stea pereţii la casă?
- Haideţi cu ea aici şi găsim noi o soluţie.
Cum s-au tot învârtit ele să caute ceva de lipit, au pierdut un perete, s-au apucat să-l caute pe sub masă, pe sub mobile, nicăieri.
- Numai de n-ar veni câinele.
Câinele şi-a auzit numele şi dum, dum dum pe scări în jos, a găsit urgent peretele şi a fugit cu el, fuga după câine să recupereze peretele, a muşcat din el, au decis să facă un geam, deşi nu era în proiect, până la urmă au împachetat casa strâns în celofan, au pus o fundă bogată să mai acopere din ce era de văzut şi au dus-o la şcoală. La şcoală casa s-a năruit, adio premiu. De ciudă a mea a rupt din casa care era cea mai frumoasă, dar s-a înecat cu bucata ruptă, noroc cu un băiat care e salvapiscină vara şi a scuipat fata bucata înghiţită, precum Alba ca Zăpada mărul. Cu asta s-a încheiat şi cariera ei de cofetar, venise din România cu ideea că-şi deschide o cofetărie, a fost atentă cum face mama prăjituri, acum se face iar medic.
Am fost aspru criticaţi că nu avem "Spirit de Crăciun", aşa că musai să merg cu ea în centru, să ne uitam la vitrine, de cumpărat ea nu are cu ce, se bazează că poate îmi place mie ceva şi mă simt vinovată să umplu plase numai pentru mine. La şcoală la fată a fost dezbatere pe tema spiritului de Crăciun. S-au auzit critici, nu mai e spiritul care a fost, acum totul e comercial. Fata a zis că există spirit dacă vrei, există o adresă, te duci acolo, cu 75$ cumperi o capră, capra va fi trimisă într-un sat din Africa, tu primeşti o hârtie pe care o faci cadou cuiva: m-am gândit că ai dori să reînvii spiritul de Crăciun, în numele tău am cumpărat o capră, acesta e cadoul tău. Dacă nu ai 75$ poţi cumpăra cu 20$ un iepure, da' nu-ţi dă lapte.
- Da' o poză nu primeşti?
- Ce poză vrei? Un copil din Africa trist, asta e înainte, apoi nedumerit, în poza cu capra?
Anul trecut am avut un Crăciun mai cum era Crăciunul în România, au venit la noi colindători, un cor cu muzică bizantina, colinde româneşti, am avut invitaţi, am dat colindătorilor mere şi nuci, cozonac. Poate la anul, dacă suntem sănătoşi, vom avea iar un Crăciun ca acasă
Geta