Vorbe (fake news)

În general nu mă mulţumesc cu ce primesc de-a gata. Îmi place să întorc lucrurile pe o parte şi pe alta, să le înţeleg resorturile interne, să văd de ce sunt aşa şi nu altfel. Nu ştiu dacă asta e o calitate sau un defect.

În ce priveşte originea cuvintelor, etimologia, sunt un simplu amator, fără nici un fel de calificări lingvistice. La fel şi în ce priveşte sensul cuvintelor, semantica. Dar chiar şi aşa îmi sar în ochi lucruri care fără să fie false, nu sunt nici cu adevărat corecte.

De asta cred că e bine ca atunci când vorbesc cu cineva, să clarific înainte noţiunile, ca să fie clar despre ce vorbim. Fiindcă multe, prea multe cuvinte sunt folosite imprecis, chiar derutant.

Spre exemplu, "revelion", termen de origine franceză, semnificând (deşteptarea pentru) masa de la miezul nopţii de Crăciun sau de Anul Nou, sau mai simplu, sărbătorirea Crăciunului sau a Anului Nou. În cele patru decenii de comunism, sensul de "revelion de Crăciun", atât cât a existat, a avut toate condiţiile să dispară, odată cu proscrierea oficială a Crăciunului, ca şi a tuturor sărbătorilor religioase. Chiar şi moşul devenise atunci Gerilă, nu mai era voie să i se spună Crăciun. Acum, deşi libertatea religioasă a revenit, unicul sens acceptat al revelionului este cel de sărbătoare de Anul Nou, lucru prin care ne deosebim de celelalte popoare francofone (care, ce-i drept, n-au suferit prigoana comunistă de la noi).

Un alt exemplu, de data asta mai important, ar fi Basarabia, nume propriu care desemnează o provincie românească nu întotdeauna suficient de clar conturată. Numele a fost în comunism, până târziu, interzis, fiind considerat subversiv. Fără să fiu istoric ori cartograf, nu pot să nu observ cum acest nume propriu a "migrat" dinspre Ţara Românească spre Moldova (de peste Prut). Iniţial a fost numele Ţării Româneşti, luat de la dinastia unificatoare, tot aşa cum numele Moldovei a fost la începuturi Bogdania.

Apoi, "părţile tătărăşti" ale Ţării Româneşti (adică Basarabia "istorică" de la nordul Mării Negre, cunoscută mai târziu sub numele turcesc de Bugeac) a trecut în stăpânirea Moldovei, după care a Imperiului Otoman, a Imperiului Ţarist, a revenit (parţial) la Moldova care s-a unit cu Ţara Românească, apoi din nou la Imperiul Ţarist, apoi a făcut parte din Republica Democratică Moldovenească care s-a unit cu România, după care a intrat în componenţa Uniunii Sovietice, apoi din nou a României, din nou a Uniunii Sovietice, iar acum face parte din Ucraina (sper că n-am greşit cu nimic, e o înşiruire atât de lungă că te face să-ţi pierzi suflul, dar care arată cât de disputată a fost această parte de lume în ultima jumătate de mileniu).

Astăzi când se vorbeşte despre Basarabia se vorbeşte de fapt despre ce? Despre întreaga Ţară Românească, cu "părţile tătărăşti", aşa cum era pe vremea lui Basarab I? Probabil că nu, pentru că e ceva care ţine doar de istoria veche.

Atunci doar despre regiunea de la nordul Mării Negre, aflată în prezent în Ucraina? Această utilizare pare să fie cea mai corectă, dar nu e deloc generalizată la noi, şi cred că nici în Ucraina.

Curios, utilizarea cea mai frecventă pare să se refere la gubernia Basarabia, ulterior Republica Democratică Moldovenească, deşi este în general acceptat că folosirea de către ruşi a denumirii muntene pentru partea moldovenească a acestui teritoriu a urmărit să creeze în mod intenţionat confuzie la momentul acestui rapt teritorial, care a secţionat în două Moldova (ca să nu spunem nimic de Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, dar asta e o problemă de mai târziu).

Ca lucrurile să fie şi mai încurcate, mai sunt şi cei care folosesc denumirea de Basarabia doar pentru actuala Republică Moldova, uitând cu desăvârşire de existenţa Basarabiei "istorice".

Destul de complicat, recunosc. În lipsa unei clarificări, înţelege fiecare ce poate (sau ce vrea). Din păcate asta nu prea ajută la limpezirea lucrurilor.

(Bucureşti, februarie 2019)