10.03.2019
La început, în "cuvîntul" (actul performativ) fundamental de instituire a Uniunii Europene (aşa-numitul Tratat de la Roma), limba engleză nu exista. Marea Britanie nu a participat la înfiinţarea Uniunii Europene. Şi, pînă la urmă, a reprezentat doar o paranteză, o imposibilă încercare de a alipi - sau de a include - o insulă la - într-un - continent. Mai bine, poate, ca arhipelag. Dar foarte curînd, limba engleză va trebui să dispară de pe lista celor 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Paranteza se va închide.
 
În acelaşi timp, deşi, acum, România (de pildă) este membră a Uniunii Europene, respectivul Tratat de la Roma nu există (tradus) şi în limba română, altfel spus, la o adică, actul constitutiv al Uniunii Europene nu poate fi înţeles de mai multe milioane de cetăţeni europeni. Pentru că nu a fost emis iniţial (şi) în limba română, România nefiind stat fondator, actul de întemeiere al Uniunii Europene nu a fost nici tradus retrospectiv în limba ţării reprezentate de acest stat. Parcă nici nu ne priveşte!
 
În Uniunea Europeană, pentru a se asigura, totuşi, înfăptuirea (sau mai degrabă reprezentarea) democraţiei lingvistice (măcar formal, ca întreaga democraţie reprezentativă), sau cel puţin a unei "parităţi" lingvistice, se traduce enorm, permanent, dar în mod informal, "de lucru", dacă se poate spune aşa, de facto dar nu şi - cum vom vedea - şi de jure (articolul 22 al Cartei Uniunii Europene stipulînd că "Uniunea respectă diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică"), documentele Uniunii Europene ţinînd să nu se prezinte drept traduceri - adică drept ceva de grad secund, depreciant, inferiorizant - ale unui original, ci drept originale direct în toate cele 24 de limbi recunoscute. Niciun stat nu este traducerea altuia, toate statele fiind egal de originale şi transpunînd, "traducînd", doar, norme universale comune, impersonale: laic-divine. Egalitate în faţa legii.
 
Asta este însă valabil îndeosebi pentru activitatea vorbită, adică pentru dezbateri, pentru "parlamentări". În scris, lucrurile stau cu totul altfel, mult mai banal, mai clasic, mai "operativ". Aşa cum recunosc deputaţii europeni înşişi, majoritatea documentelor sînt redactate mai întîi în engleză, fiind după aceea traduse şi validate de facto, pentru a putea fi prezentate drept originale de jure - în traducere însă. Cîtă lume este însă conştientă de "scandalul" - logic? - pe care îl reprezintă faptul că traducerea creează originale. Şi oare nu tocmai de aceea este ascuns sau nerecunoscut - ca lege europeană, ca lege a transpunerii democraţiei - faptul traducerii? Ba da.
 
Ce se va întîmpla însă după Brexit? Va continua engleza să fie limba informală de lucru, adică se va continua ca originalul legislativ european supra-statal să fie conceput (gîndit-exprimat, "tradus") conform categoriilor şi particularităţilor idiomatice, totuşi, ale englezei globale, ale aşa-numitului globish, ne-limbă particulară, ci poate tocmai limba abstractă, impersonală, particular universalizat, a legii, fiind apoi - originalul - tradus pentru a fi prezentat drept "original"?
 
La fel ca în episodul Turnului Babel din Vechiul Testament (în care pluralitatea şi diversitatea limbilor, adică necesitatea traducerii, este definită că o pedeapsă, ca o condamnare, ca un blestem, altfel spus ca un simptom al Căderii), episod continuat, reiterat (în ciuda trecerii de la un monoteism la altul, adică a mesianicităţii împlinite, chiar dacă numai pe jumătate) în Noul Testament prin Faptele Apostolilor (în care Duhul Sfînt, pogorîndu-se în aceştia cu "limbi de foc", îi face să vorbească direct "în limbi", fără traducere, chiar dacă cu mijlocire, mijlocitorul, intercesorul fundamental fiind Isus însuşi, creştinismul putînd fi, tocmai, privit ca un monoteism al traducerii, inefabilul Duh Sfînt ascunzînd, "traducînd", poate, însăşi suprema taină a traducerii - şi tocmai în asta constînd graţia, harul, sfinţenia lui), şi în Uniunea Europeană a zilelor noastre - mai  creştină, din acest punct de vedere, decît Papa - traducerea este percepută şi, deci, concepută ca fiind ceva de rău, inferiorizant, adică "de neconceput", trebuind să fie, dacă nu propriu-zis ascunsă, oricum ne-recunoscută şi ne-promovată la adevărata valoare filosofică: de la fapt la drept.
 
Este ceea ce se răzbună, involuntar, prin traducere, în originalul-traducere românesc al Tratatului de aderare al României la Uniunea Europeană, atunci cînd formula numai aparent birocratică consacrată, "redactat într-un exemplar unic în", totuşi, mai multe limbi, "toate textele stînd în mod egal mărturie" (dialectica Unului şi Multiplului în plină acţiune!) - spune traducerea franceză, originalul românesc sunînd, mai firesc, în traducere: "textele în fiecare din aceste limbi fiind în mod egal autentice", devine "redactat într-un singur original".
 
Tulburată, simptomatic, de absolut singulara, idiomatica dialectică democratic-lingvistică europeană a exemplarului unic în mai multe limbi, traducerea românească a trădat traducînd "originalul unic" prin formula nefirească, forţată, artificială "un singur original" - în loc de "un singur exemplar" -, ca şi cum s-ar fi temut de nebunia ideii exprimate şi s-ar fi retras, prudent, în simpla aritmetică, vrînd să precizeze suplimentar despre ce este vorba aşa cum face oricine nu înţelege prea bine despre ce este vorba în "original" şi îşi "traduce" semantic, explicitînd.
 
Prin această oscilaţie absolut inutilă, care reprezintă de fapt o inexplocabilă abatere şi licenţă de la formularistica standard, traducerea trădează originalul, dar în sensul că îl exprimă. Pentru că originalul nu poate fi "unic" decît prin traducere, din "unic" el devine, aparent sinonim, "singur".   
 
Traducerea refulată ca, doar, multiplicare a unui "original" se răzbună: trădează, adică arată, dezvăluie, "produce" adevărul; îl spune fără să-l spună, exprimîndu-l extra-lingvistic.
 
Fericită şi nesfîrşită păţanie! Exemplară!
 
Uniunea Europeană e Legea, iar statul de drept tocmai o astfel de traducere nedeclarată, în act, dar cu marje de originalitate nevinovată, ci dimpotrivă, exces de zel, înseamnă.
 
*
Traité de Rome (CEE)
Traité instituant la Communauté économique européenne
Signé à: Rome (Italie) le 25 mars 1957
Entrée en vigueur: le 1er janvier 1958
 
ARTICLE 248 [ultimul]
Le présent Traité, rédigé en un exemplaire unique, en langue allemande, en langue française, en langue italienne et en langue néerlandaise, les quatre textes faisant également foi, sera déposé dane lee archivée du Gouvernement de la République Italienne qui remettra une copie certifiée conforme à chacun des gouvernements des autres États signataires.
 
*
Tratatul între Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Portugheză, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Cehă, Republica Estonia, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania Republica Ungară, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia şi Republica Slovacă privind aderarea Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia şi Republicii Slovace la Uniunea Europeană
 
ARTICOLUL 3
Prezentul Tratat, redactat într-un exemplar unic, în limbile cehă, daneză, engleză, estoniană, finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, poloneză, portugheză, slovacă, slovenă, spaniolă şi suedeză, textele în fiecare din aceste limbi fiind în mod egal autentice, se depune în arhivele Guvernului Republicii Italiene, care remite cîte o copie certificată pentru conformitate fiecăruia dintre guvernele celorlalte state semnatare.
 
(Jurnalul Oficial, 23.09.2003)
 
*
TRAITÉ ENTRE LE ROYAUME DE BELGIQUE, LE ROYAUME DE DANEMARK, LA RÉPUBLIQUE FÉDÉRALE D'ALLEMAGNE, LA RÉPUBLIQUE HELLÉNIQUE, LE ROYAUME D'ESPAGNE, LA RÉPUBLIQUE FRANÇAISE, L'IRLANDE, LA RÉPUBLIQUE ITALIENNE, LE GRAND-DUCHÉ DE LUXEMBOURG, LE ROYAUME DES PAYS-BAS, LA RÉPUBLIQUE D'AUTRICHE, LA RÉPUBLIQUE PORTUGAISE, LA RÉPUBLIQUE DE FINLANDE, LE ROYAUME DE SUÈDE, LE ROYAUME-UNI DE GRANDE-BRETAGNE ET D'IRLANDE DU NORD (ÉTATS MEMBRES DE L'UNION EUROPÉENNE) ET LA RÉPUBLIQUE TCHÈQUE, LA RÉPUBLIQUE D'ESTONIE, LA RÉPUBLIQUE DE CHYPRE, LA RÉPUBLIQUE DE LETTONIE, LA RÉPUBLIQUE DE LITUANIE, LA RÉPUBLIQUE DE HONGRIE, LA RÉPUBLIQUE DE MALTE, LA RÉPUBLIQUE DE POLOGNE, LA RÉPUBLIQUE DE SLOVÉNIE, LA RÉPUBLIQUE SLOVAQUE RELATIF À L'ADHÉSION DE LA RÉPUBLIQUE TCHÈQUE, DE LA RÉPUBLIQUE D'ESTONIE, DE LA RÉPUBLIQUE DE CHYPRE, DE LA RÉPUBLIQUE DE LETTONIE, DE LA RÉPUBLIQUE DE LITUANIE, DE LA RÉPUBLIQUE DE HONGRIE, DE LA RÉPUBLIQUE DE MALTE, DE LA RÉPUBLIQUE DE POLOGNE, DE LA RÉPUBLIQUE DE SLOVÉNIE ET DE LA RÉPUBLIQUE SLOVAQUE À L'UNION EUROPÉENNE
 
Article 3
Le présent traité, rédigé en un exemplaire unique, en langues allemande, anglaise, danoise, espagnole, estonienne, finnoise, française, grecque, hongroise, irlandaise, italienne, lettone, lituanienne, maltaise, néerlandaise, polonaise, portugaise, slovaque, slovène, suédoise et tchèque, les textes dans chacune de ces langues faisant également foi, est déposé dans les archives du gouvernement de la République italienne, qui remettra une copie certifiée conforme à chacun des gouvernements des autres États signataires.
 
(Journal officiel de l'Union européenne, 23 septembre 2003)
 
*
TRATATUL ÎNTRE REGATUL BELGIEI, REPUBLICA CEHĂ, REGATUL DANEMARCEI, REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA, REPUBLICA ESTONIA, REPUBLICA ELENĂ, REGATUL SPANIEI, REPUBLICA FRANCEZĂ, IRLANDA, REPUBLICA ITALIANĂ, REPUBLICA CIPRU, REPUBLICA LETONIA, REPUBLICA LITUANIA, MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI, REPUBLICA UNGARĂ, REPUBLICA MALTA, REGATUL ŢĂRILOR DE JOS, REPUBLICA AUSTRIA, REPUBLICA POLONĂ, REPUBLICA PORTUGHEZĂ, REPUBLICA SLOVENIA, REPUBLICA SLOVACĂ, REPUBLICA FINLANDA, REGATUL SUEDIEI, REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD (STATE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE) ŞI REPUBLICA BULGARIA ŞI ROMÂNIA PRIVIND ADERAREA REPUBLICII BULGARIA ŞI A ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ
 
Articolul 6
Prezentul tratat, redactat într-un singur original în limbile bulgară, cehă, daneză, olandeză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, malteză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă şi suedeză, textele în fiecare din aceste limbi fiind în mod egal autentice, se depune în arhivele Guvernului Republicii Italiene, care va remite o copie certificată pentru conformitate fiecăruia dintre guvernele celorlalte state semnatare.
 
(Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 21.6.2005)
 
*
TRAITÉ ENTRE LE ROYAUME DE BELGIQUE, LA RÉPUBLIQUE TCHÈQUE, LE ROYAUME DE DANEMARK, LA RÉPUBLIQUE FÉDÉRALE D'ALLEMAGNE, LA RÉPUBLIQUE D'ESTONIE, LA RÉPUBLIQUE HELLÉNIQUE, LE ROYAUME D'ESPAGNE, LA RÉPUBLIQUE FRANÇAISE, L'IRLANDE, LA RÉPUBLIQUE ITALIENNE, LA RÉPUBLIQUE DE CHYPRE, LA RÉPUBLIQUE DE LETTONIE, LA RÉPUBLIQUE DE LITUANIE, LE GRANDDUCHÉ DE LUXEMBOURG, LA RÉPUBLIQUE DE HONGRIE, LA RÉPUBLIQUE DE MALTE, LE ROYAUME DES PAYS-BAS, LA RÉPUBLIQUE D'AUTRICHE, LA RÉPUBLIQUE DE POLOGNE, LA RÉPUBLIQUE PORTUGAISE, LA RÉPUBLIQUE DE SLOVÉNIE, LA RÉPUBLIQUE SLOVAQUE, LA RÉPUBLIQUE DE FINLANDE, LE ROYAUME DE SUÈDE, LE ROYAUME‑UNI DE GRANDE-BRETAGNE ET D'IRLANDE DU NORD (ÉTATS MEMBRES DE L'UNION EUROPÉENNE) ET LA RÉPUBLIQUE DE BULGARIE ET LA ROUMANIE, RELATIF À L'ADHÉSION DE LA RÉPUBLIQUE DE BULGARIE ET DE LA ROUMANIE À L'UNION EUROPÉENNE
 
Article 6 Le présent traité, rédigé en un exemplaire unique, en langues allemande, anglaise, bulgare, danoise, espagnole, estonienne, finnoise, française, grecque, hongroise, irlandaise, italienne, lettone, lituanienne, maltaise, néerlandaise, polonaise, portugaise, roumaine, slovaque, slovène, suédoise et tchèque, les textes dans chacune de ces langues faisant également foi, est déposé dans les archives du gouvernement de la République italienne, qui remettra une copie certifiée conforme à chacun des gouvernements des autres États signataires.
 
(Journal officiel de l'Union européenne, 21.6.2005)

0 comentarii

Publicitate

Sus