07.04.2019
"Est", teritoriu-graniţă (transnaţional), terţ, margine multiplă şi întreţesută (un adevărat ţesut, o adevărată urzeală de graniţe), inter-periferie: de mai multe ori măturat, şters, disociat de populaţie, bun, cultivat, vînat "în sine", ca pămînt gol, ca sol pur, fără sînge, de mai multe ori cucerit şi recucerit, fără a fi şi reconstruit (Timothy Snyder).
 
Omologie cu nodul lui Oros: îmbucarea, articularea "neinvazivă" (fără străini!) - teritoriu de articulare, zonă-articulaţie, care nu poate fi (lăsată să fie) suverană, vertical-suverană, ci doar oblic, indirect, la distanţă. Nu putere directă. Aici, în "golul" ăsta substanţial - pur rezervor, pură magazie de alimentare, pură "lamă" de cultură peste care puteri din afară se luptă să-şi pună "lamela" intensivă -, nu poate exista putere care să crească local, pe verticala locului, asemenea culturilor şi subsolurilor locului. Verticalitate organic-politică imposibilă, adică ne-permisă. Sol-substrat, sub-pus.
 
Acum 30 de ani, ca Venezuela azi. Abia atunci, în '89, ar fi trebuit, poate, să trecem cu adevărat, după comunismul istoric, la un socialism, să ne apucăm cu adevărat, înarmaţi cu experienţa proaspăt dobîndită a "devierii" şi a recuperării, a recăderii-din, de un socialism. Căci nu am avut parte de socialism! Cît despre Marx, nici nu mai putea fi vorba, era (aproape) un disident. Gînd de negîndit!
 
Specificul universalizabil al cenzurii: ambivalentă şi, de fapt, doar secundar (deşi imediat, frapant) represivă, de fapt pozitivă şi chiar creatoare, iniţiatoare. Comunismul a fost o utopie care s-a construit, s-a relizat ca o ficţiune, un act imaginat de creaţie, care însă s-a propus nu doar spre prezentare, ci şi spre realizare - mai mult, care se prezenta ca deja realizat, ca o operă nu numai de făcut, ci deja făcută, cel puţin parţial, dar procesual, în act, în desfăşurare. O operă începută, declanşată eroic, în desfăşurare, care trebuia să fie făcută să devină inevitabilă, adică "naturală", auto-poietică: să "crească" de la sine, să atingă pragul critic al unei naturalizări inevitabile şi invincibile, de neoprit, să înceapă să se încrusteze în realitate şi să crească, dacă s-ar putea, singură, tehnică devenind habitus.
 
Asta urmărea, asta însemna propaganda: naturalizarea "operei", transformarea creaţiei, din efort, după momentul revoluţionar, eroic, de salt, în mers firesc.
 
"Realismul socialist" a fost un hiperrealism utopic sau fantasmatic, în sensul în care trebuia să naturalizeze efortul eroic revoluţionar, mutaţia, performînd utopia cu pretenţia că o descrie în detalii amplificate, mărite, ca deja realizată.  
 
Pe fondul deja "artistic", oricum, inevitabil ficţional (dar al unei ficţiuni deja realizate, care tinde dramatic spre auto-realizare), al utopiei, artiştii erau deja nişte disidenţi, nişte devianţi de la o "cenzură" primă, înşelător negativ-represivă-secundă. Comunism (devenit) "apofatic".
 
Ideea mea, iniţială, de Performing History: istoria (netrăită) se depune în corp, iese prin corp, neputîndu-se realiza, se "performează", se "sublimează" artistic.
 
În Est, artiştii suportă presiunea realităţii interzise şi a istoriei nerealizate. Preasiunea nerealizării.
 
În plus, în "Est" (idee sugerată, începută într-o discuţie telefonică cu Maria Rus Bojan) - sau doar în România? -, relaţia polemică, căutată, disperată, cu materia, de recuperare a materialităţii deja pierdute prin de-realizare istorică.
 
VEST: conceptualism abstract, intelectualist-discursiv, ca abstractizare şi de-materializare (chiar dacă prin somatizare) - acum, revenire la pictură, cu introducere, sau retragere a experienţei conceptual-performative (înapoi) în pictură, în obiect şi reprezentare, şi nu atît în gesticulaţie, cît în tabloul propriu-zis.
 
EST (România): conceptualism materialist sau substanţialist, care, care tocmai pentru că suferă de privarea de realitate şi de istorie, caută să includă tradiţia sau, de fapt, să o regăsească, însă dincolo, dedesubt, în pre-istorie sau mai degrabă în off-history (concept parafrazat după epocalul off-modernity al regretatei Svetlana Boym), sub istorie, acolo de unde susţine stratul uşor de manipulat dar (tocmai de aceea) interzis al istoriei, neputîndu-l influenţa.
 
Materialitatea, tacticilitatea şi "textilitatea" obiectelor-acţiuni, obiecte performate şi performative. Cum am formulat deja în altă parte, cînd spun, aici, materialităţi mă refer nu numai la natură, ci la materialităţi social-culturale sau "civilizaţionale": practici, ritualuri, tehnici etc. de producere şi reproducere a materiei sociale, umane.
 
Perspectivă "estică" co-temporană asupra con-temporanului istoric normativ-unificator, globalizator.
 
Svetlana Boym: "off-modern perspective", "potenţialităţi laterale" (spaţial-cartologice, a-temporale), refulate imediat-alături, "not «out», but «off»", după modelul "off-stage": refulatul imediat alături, refulare nu prin îngropare, ci prin juxtapunere, prin compartimentare, prin zidire (refularea "constructivă", arhitecturală).
 
OFF: în afară + alături. "Estul" ca "a detour into some unexplored potentialities of the modern project."
 
Istoria ne-a dat la o parte şi ne-a pus deoparte. Ambivalenţa şi ambiguitatea marginii, a periferiei ne-provinciale: depozit, rezervă, magazie de vechituri netrăite, descalificate.
 
"Nu am fost niciodată moderni" (Bruno Latour): poate că toţi am fost "off-moderni" - pentru că nici nu se poate altfel.
 
Nous avons toujours été "off-moderns" - "juste à côté" (J. Derrida) de la modernité: alături, dar nu oriunde, haotic, întîmplător, indiferent unde alături, ci exact alături, mai mult: drept alături, cu dreptate alături, în mod drept alături - dreptatea, alături, imediat alături.
 
Nu "fundul dublu", ci peretele dublu. A trăi zidit, în zid, ca zid, a da viaţă zidului (mit din vechime utilizat, dar, iată, inevitabil).
 
"Est"-atici, "est"-ază: un mod de a fi în afară, imediat (deci nebănuit, ignorat) în afară, din mai multe direcţii şi faţă de mai mulţi centri în acelaşi timp în afară. Lumea însăşi! Situaţia lumii înseşi, situaţia-lume însăşi!  
 
În "Est", numai artă. Situaţie "ontologic" de artă.

0 comentarii

Publicitate

Sus