Am avut şi eu un vis profetic
Cu unul Michel
Aveam planuri de împerechere
Dar planurile necesitau puţină strategie
Puţină organizare
Era nevoie de un plan al planului
Şi tot făceam scheme peste scheme ca arhitecţii
făceam zilnic şedinţă
În care stabileam regulile
Nu cumva să ne presăm
Nu cumva să ne sufocăm
Nu cumva să ne punem piedici
Să nu ne călcăm pe picioare
Să nu ne facem promisiuni
Istoria a dovedit că legămintele nu sunt bune
Ca simţul datoriei are efecte dezastruoase
Nu prea ieşea nimic la calcule, dar noi am perseverat
Am zis: trebuie să găsim pe cale raţională o formulă
Mintea are puteri nebănuite
Şi ne-am tot străduit
Am umplut amândoi zeci de caiete cu socoteli şi măsurători
Aşteptam să ne iasă la iveală soluţia, ecuaţia relaţiei perfecte
Oamenii se vampirizează între ei.
Nu e bun nici trecutul nici viitorul
Spuneam şi eu şi Michael numai vorbe înţelepte
Când nu s-a mai putut cu înţelepciunea
Am avut visul
Eram la munte cu maşina, peisajul o minune
A naibii întâmplare
Oameni din trecutul fiecăruia veniseră şi ei în acelaşi timp
Le-am recunoscut în parcare BMWurile şi Skodele şi Citroenurile
Aşa că am ales să coborâm în vale, pe jos
Drumul o frumuseţe
Pe măsură ce coboram
Ce lăsam în urmă dispărea
La început am zis: dă-o încolo de maşină
N-om muri fără ea
Dar dispărea tot tot
Iar în vale se lăsase ceaţa
Drumul devenea abrupt şi stâncos
Noroc că avea acel Michael o frânghie
De care ne-am legat amândoi
Şi cu ea de o stâncă
Şi am rămas aşa, suspendaţi
În jos prăpastie
În sus nimic
Relaţia perfectă
deschisă
orizont deschis
nu tu condiţionări
nu tu trecut
nu tu viitor
nu tu promisiuni deşarte