Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  4SPACE

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Gara de ultra-nord?


Augustin Ioan

23.07.2019
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
De ceva vreme, umblă prin târg vorba că s-ar strămuta gara centrală a Bucureştilor de pe amplasamentul actual pe un altul, mai la nord, iar spaţiul ocupat actualmente de linii (multe dezafectate) şi depouri să devină teren de investiţii imobiliare. E unul dintre acele proiecte recurente, care bântuie imaginarul colectiv al autorităţilor, şi care nu se aşază. Încă din planul de urbanism din 1935 exista un spaţiu pentru o gară nouă, mai aproape de centrul regândit al Bucureştilor. După 1989, îmi amintesc că se tot discuta strămutarea din locul actual, care să devină muzeu şi, poate, mall. Evident, nu s-a făcut nimic. Poate acum, cu o dezbatere publică serioasă, implicând OAR şi celelalte părţi interesate, să depăşim stadiul viselor (sau coşmarurilor) care nu se mai împlinesc.

Mie îmi place trenul mai mult decât orice alt mijloc de transport. Încă din perioada armatei şi, apoi, a studenţiei, am umblat cu chefereul în lungul şi în latul patriei. Când au început să întârzie trenurile la plecare din gară, prin 1988, mi-am dat seama că sfârşitul nu poate fi departe: spiritul de corp al celei de-a doua armate a ţării, punctualitatea ei proverbială, se deşiraseră, ca şi proiectul de ţară început de Carol I chiar cu aceste căi ferate.

Şi acum merg cu CFR sau competitorii săi, pentru că, pe distanţa Bucureşti-Sinaia, e mai logic să iei trenul, care face o oră şi jumătate, decât să stai blocat la Comarnic încă vreo oră în plus, pe DN1. Competitorii privaţi fac mai mult, dar au internet şi costau la jumătate de preţ, ceea ce a determinat şi CFR-ul să o lase mai moale... Cred, din ce relatări există, că este, de altfel, singura direcţie şi distanţă pe care merită să mergi, aici s-au investit şi bani europeni. Gările le-a refăcut d-nul Mitrea, dar fără o investiţie semnificativă în calea de rulare; aşa se face că frumoasa gară de la Tulcea e restaurată, dar trenuri... Au preluat transporturile private ceea ce nu au făcut, la vremea cuvenită, CFR. Nu e mai comod deloc, dar este mai eficient. Păcat: piaţa pierdută greu va mai fi vreodată recuperată. La fel şi pe distanţele medii şi lungi, unde se circulă infinit mai prost decât cu avionul (de durată - nici să nu mai vorbim, uneori o excede pe cea interbelică sau chiar pe cea de după 1989).

La vremea cuvenită, strămutarea mai la nord a gării ar fi permis o trecere la sol, peste liniile devenite obsolete, între o parte şi cealaltă a căii de rulare şi, deci, ar fi ieftinit legătura, care astăzi se face printr-un pod care nu ştiu dacă a sporit cu ceva viteza de deplasare a celor care vin dinspre vest, dar sigur a creat noi puncte de coliziune în trafic, la Palatul Cotroceni şi la coborâre de pe pod, pe Titulescu.

În orice caz, orice idee se va contura, trebuie ţinut cont de câteva lucruri:
a) gările sunt situate central de când e cale ferată (şi tocmai în asta constă avantajul lor strategic faţă de aeroporturi, dar şi faţă de transportul auto), deci trebuie găsit tot un loc (ultra)central, chiar cu riscul coborârii în subteran;
b) ideea de nod intermodal este una generoasă, dacă nu congestionează suplimentar traficul urban în zona vizată. S-au făcut câteva studii pe amplasamentul din preajma Gării de Nord (Polizu - vizavi de Ibis), dar, văzând că se construiesc deja clădiri de birouri peste fostul amplasament al cinema Feroviarul, cred că a fost abandonat; într-un articol mai vechi din Ziarul Financiar se vorbeşte de un altul, sper că întemeiat pe studii de fezabilitate cumsecade, nu din cele care se fac îndeobşte la noi, să iasă ce vrea clientul...
c) orice soluţie va reieşi din studiile de fezabilitate, trebuie un concurs măcar naţional, dacă nu internaţional de arhitectură.

Gara din Berlin, a lui Meinhard von Gerkhan (câştigătorul unui alt concurs abandonat de nătângii care n-au ştiut, sau nu au vrut, să îl fructifice, acela din 1995-6 pentru centrul Bucureştilor), este un mecanism urban extrem de sofisticat, cu niveluri suprapuse de cale ferată, comerţ şi servicii, tangent cu centrul oraşului peste râul Spree; nu e singurul exemplu de excelenţă la care merită să cugetăm înainte de a trage vreo dungă pe vreo foaie de hârtie... Şi, fireşte, trebuie să fie parte dintr-o strategie de salvare a CFR prin investiţii în infrastructura existentă şi în cea viitoare, pentru trenuri de (mai) mare viteză decât ce e, vai! - acum...
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer