Lăsata Secului

- Nouă ne place să ţinem la tradiţii, aşa am fost noi crescuţi, zice Violeta de pe scaun, învârtind în cafea. Chemăm naşii pe la noi, sunt nişte oameni foarte drăguţi, eu am făcut meditaţii cu ea la mate, că nu mă prea pricepeam. De fapt şi eu şi soră-mea şi fii-miu. E, şi i-am chemat pe la noi, că duminică s-a lăsat sec. Nu poţi să începi postul fără Lăsata Secului. Şi din patru, cât am zis că o să fim cu toţii, am fost de fapt 12. Noroc că eram pregătită, făcusem la bunătăţi cât pentru o săptămână. Am fost deci 12, dar tot a rămas o grămadă de mâncare, le-am dat şi lor, la toţi zece, fără noi doi adică, mâncare la pachet, când au plecat, să ia cu ei. I-am dat şi lui Cristi care a venit cu proasta lui, o şleampătă, avea un sacou cică aşa se poartă, da' i-am şi zis de la ce seconhen ţi l-ai luat, s-o fi supărat, nici nu mă interesează, deci aşa, le-am dat şi lor să ia acasă, că farfuza nu găteşte, cică mami nu a pus-o la treburi de-astea niciodată, păi la ce treburi te-a pus atunci, dacă aia nu, aia nu, aia nu? Noroc că a venit dup-aia Mihaela pe la mine, se întorseseră din Spania, tocmai ce veneau de la aeroport, nici n-am ştiut că urma să plece, de obicei ştiu. Aşa, deci i-am dat şi ei şi tot a mai rămas. Am gătit ca nesătula, o grămadă de mâncare, ce-o fi fost în capul meu, da' ce făceam dacă veneau doar naşii, ce făceam cu atâta mâncare, numai io şi Nelu? Deci am făcut friptură de porc. Nu, stai aşa, să încep cu începutul. Deci la aperitive am făcut ouă umplute cu maioneză făcută de mine, ciuperci la cuptor cu mujdei şi maioneză, mezeluri, salată de boeuf şi măsline şi brânză, de-astea. Apoi am avut supă de găină de ţară cu tăiţei făcuţi de mine, foarte grasă. O bunătate. Apoi am avut friptură de porc, cârnaţi şi peşte prăjit. Tot cu usturoi şi mămăliguţă. Şi la sfârşit un tort diplomat făcut de mine şi nişte cornuleţe cu untură, că îmi rămăsese untură de la porc. Am mâncat toţi de ne-am umflat. Naşii s-au rostogolit către maşină, de-abia mai mergeau. Da ce să facem, aşa-i tradiţia. La Lăsata Secului dai o masă mare şi naşii vin la fini şi te pregăteşti de post. Ca să rezişti în post, adică să ai rezerve, cum ar veni. Că nu poţi să începi postul fără Lăsata Secului aşa cum am prins-o şi noi, din moşi strămoşi. Aşa suntem noi, românii, credincioşi şi aşa am pomenit.
- Frumos! Mai rar auzi aşa ceva, mai ales la oraş. Şi vrei să ţii tot postul?
- Ei, pe dracu! Cine, eu? A, dar eu nici nu pot să ţin post. Nici Nelu nu ţine. Şi dacă nici el nu ţine, atunci eu cum să ţin? Nu. Luni am făcut o fripturică de curcan, i-am şi zis lu' Nelu hai să mâncăm şi noi nişte carne mai uşoară, ce naiba, că a început postul.