Introducere la Planul de recuperare a sistemului imunitar

Citiţi un fragment din această carte.


America se confruntă cu o nouă epidemie. Nu ajunge pe prima pagină a ziarelor şi nici nu este anunţată în jurnalul ştirilor de seară, dar există şi este o boală debilitantă şi potenţial fatală. Este vorba despre epidemia afecţiunilor autoimune. Afecţiunile autoimune se numără printre cele mai răspândite forme de boli cronice din Statele Unite şi afectează, în prezent, aproximativ 23,5 milioane de americani. Pacienţii care suferă de astfel de afecţiuni din spectrul bolilor cronice sunt mai numeroşi decât cei care suferă de cancer sau de boli cardiace, dar majoritatea dintre noi nici măcar nu ştim ce anume sunt aceste afecţiuni autoimune. Lipsa de conştientizare ne este, literalmente, fatală. Aceste afecţiuni autoimune provoacă dureri severe, duc la instalarea diverselor dizabilităţi şi se pot solda chiar şi cu moartea. Încă şi mai rău este faptul că multe dintre persoanele care prezintă afecţiuni autoimune suferă din cauza unor astfel de simptome pentru că medicii care adoptă practicile convenţionale fie nu-şi dau seama ce anume este în neregulă, fie nu pot ajunge la rădăcina problemei.

Soluţia este medicina funcţională, o specializare dezvoltată în ultimii zece ani, care urmăreşte inversarea evoluţiei acestor afecţiuni cronice. Există speranţă. Ea este acum în mâinile dumneavoastră.


Există peste o sută de afecţiuni autoimune diferite şi toate sunt boli cronice severe, cauzate de o problemă de fond localizată la nivelul sistemului imunitar. Cartea de faţă este un semnal de alarmă: aceste afecţiuni sunt reversibile şi vindecabile dacă sunt depistate devreme, înainte să progreseze şi să provoace dureri severe, apariţia dizabilităţilor sau chiar moartea. Primele simptome pot fi o stare vagă de oboseală, dureri articulare sau de muşchi, precum şi sentimentul persistent că ceva nu este în regulă. Prin intermediul unor simple analize de sânge se poate stabili un diagnostic în acest stadiu incipient al bolii, iar ulterior, urmând paşii descrişi în cartea de faţă, sistemul imunitar poate fi reechilibrat înainte să apară daune ireversibile la nivelul creierului, al articulaţiilor, al glandei tiroide, al vaselor de sânge sau al altor organe vitale. Dacă suferiţi deja de ceva timp de o afecţiune autoimună şi ţesuturile v-au fost afectate într-o oarecare măsură, cartea de faţă vă va ajuta să vă simţiţi mai bine în general, vă va arăta cum puteţi inversa efectele bolii şi cum să preveniţi o degradare mai severă a ţesuturilor specifice afectate. Medic fiind, sunt de multă vreme conştientă de existenţa afecţiunilor autoimune precum boala Graves, artrita reumatoidă (AR), boala Crohn, colita ulcerativă, lupusul, scleroza multiplă (SM), tiroida Hashimoto, psoriazisul, alopecia areata, vitiligo, sindromul Sjögren sau sclerodermia, printre altele. Dar atunci când am fost diagnosticată personal cu una dintre aceste afecţiuni, atât viaţa mea personală, cât şi cea profesională s-au schimbat pentru totdeauna.


Mai înainte de a continua, permiteţi-mi să mă prezint aşa cum aş face-o dacă aţi fi unul dintre pacienţii mei. Mă numesc Susan Blum, sunt doctor cu multiple specializări în domeniul medicinei de prevenţie, precum şi profesor asistent în cadrul Departamentului de Medicină de Prevenţie din cadrul Mount Sinai School of Medicine din New York. Sunt, de asemenea, fondatorul Blum Center for Health din Rye Brook, New York.

Când eram studentă, am pornit pe drumul medicinei tradiţionale. Apoi, în timpul rezidenţiatului pe care îl susţineam în domeniul medicinei interne, am realizat curând că nu doresc să mă concentrez doar asupra bolilor sau afecţiunilor; îmi doream mai degrabă să studiez modalităţile de prevenire a acestor afecţiuni. În acea perioadă însă, medicina de prevenţie consta, în cea mai mare parte, numai din teste de screening şi programe publice de sănătate. Nu făcea parte din practica zilnică a unui doctor. Medicilor nu li se ofereau, în timpul anilor de pregătire, instrumentele necesare pentru a-i putea ajuta pe pacienţi să îşi schimbe comportamentele, să îi îndrume, de pildă, să mănânce sănătos sau să îşi reducă nivelul de stres. Ştiam că vreau să am un alt parcurs ca medic, aşa că am căutat să mă instruiesc în cadrul unor instituţii considerate "neconvenţionale" la momentul respectiv. Eram interesată în special de legătura dintre stres, nutriţie şi boală.

M-am abătut de la cărarea bătătorită a medicinei tradiţionale către o abordare mai holistică, înspre un domeniu abia apărut, numit medicină funcţională. Am urmat mai întâi un program în cadrul Center for Mind-Body Medicine din Washington, D.C., unde am învăţat care sunt instrumentele adecvate pentru managementul stresului, precum şi metodele de inversare a efectelor stresului asupra organismului. Ulterior, la Institutul de Medicină Funcţională, am învăţat în ce mod influenţează hrana aceste procese - ea poate fie să susţină starea de sănătate, fie să conducă la boală. Când am început să aplic în tratarea propriilor pacienţi ceea ce învăţasem despre managementul stresului şi despre nutriţie, am putut observa în mod direct felul cum aceste metode îi ajută pe oameni să prevină şi chiar să inverseze evoluţia afecţiunilor autoimune. Aceste două idei - prevenirea şi inversarea evoluţiei afecţiunilor cronice - au devenit pasiunea mea şi constituie esenţa practicii mele medicale din prezent. Există însă o categorie de afecţiuni în care se dovedeşte că aceste tehnici pot cu adevărat să salveze vieţi: categoria bolilor autoimune.

Ştiu acest lucru nu doar pentru că am văzut beneficiile în cazul pacienţilor mei care suferă de afecţiuni autoimune, ci şi pentru că am putut observa impactul acestor tehnici chiar în cazul meu, atunci când eu însămi am fost diagnosticată cu o boală autoimună.

Mi-am descoperit afecţiunea acum mai bine de un deceniu, când o prietenă m-a întrebat de ce am mâinile atât de galbene. Eu nu băgasem de seamă, dar prietena mea avea dreptate, aşa că mi-am făcut imediat analize de sânge pentru a afla ce se întâmplă.

"Suferiţi de hipotiroidism", mi-a spus doctorul, după ce au ieşit rezultatele analizelor. Eu să am probleme cu tiroida? Nu-mi venea să cred. Hipotiroidismul este o afecţiune în care glanda tiroidă nu produce suficient hormon tiroidian. Acest hormon este necesar organismului pentru a transforma betacarotenului - un nutrient care se găseşte în fructele şi legumele galbene şi portocalii - în vitamina A. Din cauză că această transformare chimică nu avea loc, în cazul meu, tot betacarotenul din regimul meu alimentar sănătos nu era procesat cum trebuie. În schimb, aceşti nutrienţi se stocau în organism, iar unul dintre simptome era culoarea galbenă a mâinilor. Privind retrospectiv, am realizat că acesta nu era singurul simptom. O altă manifestare era faptul că trebuia să mă străduiesc din greu să nu iau în greutate, iar un al treilea indiciu era faptul că mă simţeam adesea foarte obosită. La momentul respectiv însă nu mi-am dat seama că toate aceste detalii semnalau existenţa unei probleme. Fuseseră parte din viaţa mea de atâta timp, încât le consideram "normale".

Investigaţiile ulterioare au scos la iveală încă şi mai multe veşti proaste. Sufeream de o afecţiune autoimună numită tiroidită Hashimoto. Cu alte cuvinte, sistemul meu imunitar, care funcţionează, în mod normal, ca un sistem de protecţie în lupta zilnică a organismului împotriva infecţiilor şi a altor factori invadatori, nu mă mai proteja şi nu mă mai apăra. Dimpotrivă, celulele mele imune acţionau împotriva glandei tiroide, atacând-o şi afectându-i funcţia până în punctul în care aceasta se străduia fără succes să producă suficient hormon tiroidian. Eram şocată. Devenisem vegetariană de ani buni, făceam sport cu regularitate, practicam yoga şi meditaţia şi cultivasem, în plan spiritual, o credinţă puternică. Mă confruntasem, în psihoterapie, cu demonii interiori şi eram, în sfârşit, mulţumită cu viaţa mea. Întrucât făceam deja tot ceea ce socoteam că este corect şi necesar, să mă pomenesc diagnosticată cu o afecţiune autoimună era ceva şocant şi înspăimântător. Mai mult, eram şi medic, aşa că pur şi simplu nu puteam să cred că în organismul meu se petrecea ceva despre care eu să nu fi ştiut.

Medicul meu a minimalizat însă importanţa acestei veşti supărătoare. "Nu e mare lucru", a spus el. "O să începi tratamentul cu hormoni tiroidieni de substituţie şi o să fie bine." Nu e mare lucru? Poate că nu era pentru el, dar intuiţia îmi spunea că anumite lucruri nu erau în regulă. Organismul meu nu era în echilibru, iar eu voiam să ştiu de ce. De ce sufeream tocmai eu de această afecţiune? Şi de ce tocmai acum? Pentru a-mi înţelege boala, am decis să o folosesc ca pe o oportunitate de a explora tot ceea ce atât medicina tradiţională, cât şi cea netradiţională aveau de oferit. Nu doream să iau o pastilă care doar să mascheze problema şi să acţioneze doar asupra simptomelor. Voiam să ştiu, în primul rând, de ce apăruseră aceste simptome.


Călătoria în care am pornit după ce am fost diagnosticată cu tiroidită Hashimoto m-a condus pe o traiectorie mai profundă în domeniul unic şi, la momentul respectiv, relativ nou al medicinei funcţionale - o abordare care se adresează persoanei ca întreg, nu doar simptomelor manifestate din cauza afecţiunii. După ce am primit diagnosticul, am început să aplic principiile învăţate la Institutul de Medicină Funcţională, pentru a mă trata. Ca urmare, am descoperit că, din cauza unei predispoziţii genetice, sunt expusă unui risc înalt de a dezvolta afecţiuni autoimune. Am mai aflat şi că organismul meu nu reuşeşte să elimine mercurul din sistem. (Mercurul este o toxină care distruge ţesuturile din organismul uman şi reprezintă o potenţială cauză a bolilor autoimune). Am început un regim alimentar fără gluten şi am redus expunerea la mercur, nemaiconsumând peşte cu o concentraţie ridicată de mercur (cum ar fi tonul, peştele-spadă, ţipar şi bibanul vărgat) şi, în decurs de doi ani, mi-am înlăturat multe dintre plombele dentare cu amalgam. Am început să beau shake-uri de proteine care reduc inflamaţiile şi facilitează funcţia hepatică - din moment ce ficatul este principalul organ responsabil cu detoxifierea organismului, amestecurile de proteine îl ajută să elimine mercurul şi alte toxine din corp. La doi ani după ce am aflat că am tiroidită Hashimoto şi am început demersurile de tratare a bolii mele autoimune prin intermediul medicinei funcţionale, nivelul meu de anticorpi revenise la normal, iar afecţiunea mea se vindecase. Luam o doză mică de hormon tiroidian (numit Levotiroxină), aveam multă energie şi îmi era uşor să-mi menţin greutatea corporală. Eram încântată şi bucuroasă să împărtăşesc cu pacienţii mei ceea ce descoperisem.

Acesta a fost primul pas. Întrucât tiroida mea era deja afectată când am fost iniţial diagnosticată, următorul meu scop a fost să o vindec. Procesul de vindecare a glandei tiroide se poate întinde pe intervale diferite de timp pentru fiecare persoană, în funcţie de durata perioadei în care tiroida a fost atacată de boala autoimună. Deoarece tiroida mea fusese profund afectată de boala Hashimoto, aveam în continuare nevoie de tratament cu hormoni tiroidieni de substituţie. Acestea fiind spuse, adaug faptul că astăzi iau jumătate din doza pe care o luam cu zece ani în urmă, mă simt mai sănătoasă şi mai energică decât oricând înainte. Călătoria mea de la boală la sănătate m-a învăţat cum să aflu de ce anume are nevoie corpul meu, cum să îmi pun întrebări în acest sens şi cum să învăţ să-mi ascult organismul. Inversarea evoluţiei unei boli cronice cere timp şi efort, dar este un proces care se poate realiza. Povestea mea stă mărturie în acest sens. Am realizat acest demers pentru mine însămi şi am luat, în plan profesional, decizia să îi ajut şi pe alţii care suferă de afecţiuni autoimune.

Acum mai mulţi ani, am ţinut un discurs în faţa unui public alcătuit din profesionişti în domeniul sănătăţii, în cadrul unui program de training desfăşurat de Center for Mind-Body Medicine. În discursul meu vorbeam despre importanţa utilizării hranei ca medicament şi despre cum lucruri simple precum respiraţia sau relaxarea ne pot ajuta în vindecarea bolilor. Am fost şocată să descopăr că astfel de concepte esenţiale, care pot schimba vieţi, erau noi pentru cei mai mulţi dintre cei două sute de participanţi din public, aceştia fiind profesionişti din domeniul sănătăţii! Nu mi-a venit să cred. Cum puteau aceşti medici să îi înveţe pe pacienţii lor să practice astfel de lucruri benefice dacă ei înşişi nu le înţelegeau şi nu le aplicau? Atunci am realizat că a venit vremea să îmi răspândesc ideile la scară mai largă, adresându-mă nu doar pacienţilor mei şi specialiştilor care au asistat la acea prelegere şi la alte conferinţe pe care le-am susţinut.


În 2010, după mai mulţi ani de făcut planuri (şi încă şi mai mulţi pe care îi petrecusem visând la o asemenea oportunitate), am deschis Blum Center for Health din Rye Brook, New York, unde punem accentul pe o abordare holistică, integrativă, ce cuprinde medicina funcţională, medicina minţii şi a corpului şi medicina de prevenţie. Centrul include o şcoală de gătit unde pacienţii şi clienţii învaţă ce feluri de mâncare să gătească pentru a dobândi şi a-şi menţine starea de sănătate, precum şi un centru pentru minte, corp şi spirit unde sunt predate o multitudine de tehnici de relaxare menite nu doar să prevină afecţiunile cronice, dar şi să le inverseze evoluţia. Toate acestea, combinate cu tratamentele din spectrul medicinei funcţionale pe care le prescriu în calitate de medic, au generat rezultate extraordinare care au schimbat vieţile pacienţilor mei.

Nu sunt singura persoană căreia doctorii i-au spus să ia câteva pastile şi să-şi vadă de drum. Şi cu siguranţă nu sunt singura care s-a gândit că ar fi nevoie de o abordare mai eficientă. Astăzi, în cabinetul meu de medicină funcţională de la Blum Center for Health, pacienţii îmi împărtăşesc adesea ce le-au spus medicii tradiţionali după diagnosticarea cu o afecţiune autoimună: "Obişnuieşte-te cu analgezicele. Vei avea nevoie de ele pentru tot restul vieţii", "Nu ştim de ce oamenii dezvoltă astfel de afecţiuni" sau "Sistemul dumneavoastră imunitar nu poate fi tratat". Acestea sunt doar câteva exemple, dar tema recurentă este lipsa de speranţă. Ideea principală este că pacientul trebuie să îşi accepte diagnosticul şi lupta inevitabilă, pe tot parcursul vieţii, cu analgezicele, cu medicamentele care suprimă sistemul imunitar şi cu efectele secundare ale ambelor tipuri de tratamente (efecte care, în anumite cazuri, se pot solda cu urmări devastatoare pe termen lung). Eu am refuzat, efectiv, să accept faptul că nu puteam să fac nimic pentru mine însămi şi nici pentru celelalte 23,5 milioane de americani care se luptă, în prezent, cu afecţiuni autoimune. Dar având în vedere prevalenţa bolilor autoimune şi numărul de pacienţi aflat în continuă creştere, sunt conştientă că sunt foarte, foarte multe persoane care trăiesc cu astfel de afecţiuni şi care nu vor ajunge niciodată în cabinetul meu. Am scris această carte pentru a pune acest plan - această abordare eficientă şi sănătoasă - la dispoziţia unui public cât mai larg.

O groază de medici tradiţionali au o atitudine de tipul "predă-te în faţa bolii!", atitudine care, pe tine ca pacient, te face să te simţi profund neputincios. Această atitudine înrăutăţeşte, de asemenea, şi boala, deoarece subminează procesul natural de vindecare a organismului. Legătura dintre minte şi corp este reală şi puternică. Există multe studii care arată că, cu cât o persoană simte că deţine mai profund controlul asupra unei situaţii, cu atât mai mare este rata de vindecare. Oamenii se descurcă mai bine, se simt mai bine şi trăiesc mai bine cu anumite afecţiuni dacă simt că există ceva ce ei pot face pentru ei înşişi. Şi chiar există! Acesta este unul dintre principiile esenţiale ale medicinei funcţionale şi, în calitate de expert în domeniu, sunt aici pentru a vă arăta cât de mult control deţineţi dumneavoastră asupra propriei stări de sănătate şi de bine.

Ce este, aşadar, un expert în domeniul medicinei funcţionale? Permiteţi-mi, mai întâi, să vă spun ce nu este. Majoritatea medicilor tradiţionali observă simptomele dumneavoastră şi se gândesc în ce diagnostic le-ar putea încadra. Acest demers impune, de obicei, şi tratamentul pe care îl veţi primi. Aşadar, dacă dumneavoastră şi un prieten aveţi aceleaşi simptome, veţi primi, cel mai adesea, acelaşi diagnostic şi apoi acelaşi tratament. Un astfel de demers funcţionează în cazul traumatismelor şi al altor probleme de sănătate precum apendicita sau un picior rupt, unde anumite procedee chirurgicale pot remedia o problemă sau un simptom imediat. Din nefericire, o asemenea abordare nu funcţionează dacă încercăm să tratăm şi să prevenim afecţiuni complexe de natură cronică precum bolile autoimune.

Expertul în medicina funcţională este un detectiv medical care adună toate indiciile despre trecutul pacientului (unde a crescut, cum era mediul familial, prin ce evenimente traumatice a trecut, ce istoric medical are etc.) şi din prezent (potenţiale toxine din mediul înconjurător, viaţa socială, nivelul de stres, relaţiile, regimul alimentar, regimul de exerciţii fizice, rutina de somn, alte simptome etc.). Înarmat cu aceste informaţii, expertul în medicina funcţională încearcă să descopere în ce fel şi de ce organismul pacientului funcţionează necorespunzător. Această muncă de detectiv este ceea ce eu le pun la dispoziţie tuturor pacienţilor mei de la Blum Center for Health, împreună cu demersul pe care l-am folosit pentru a mă vindeca pe mine însămi de grava afecţiune autoimună de care sufeream. Este, de asemenea, exact ceea ce vă ofer şi dumneavoastră prin elementele interactive pe care le prezint în această carte.

Dr. Sidney Baker, un renumit specialist din domeniul medicinei preventive, adesea numit părintele medicinei funcţionale, a afirmat cândva următoarele: "Dacă stai pe un cui, soluţia nu este să tratezi durerea, ci să găseşti cuiul şi să-l îndepărtezi." Cartea Planul de recuperare a sistemului imunitar vă va ajuta să găsiţi "cuiele" care sunt responsabile pentru proasta funcţionare a sistemului dumneavoastră imunitar şi să le îndepărtaţi rând pe rând. Vă va ghida prin cei patru paşi esenţiali prin care se elimină din organism factorii dăunători sistemului imunitar, iar apoi vă va arăta ce trebuie să faceţi pentru a vă asigura că organismul are exact ceea ce îi trebuie pentru a funcţiona corect.


Am scris Planul de recuperare a sistemului imunitar pentru a împărtăşi un mesaj important despre speranţă şi vindecare. În mod şocant, nu mai există nicio altă carte pe piaţă care să le explice oamenilor obişnuiţi cum funcţionează sistemul imunitar şi care să le arate cum îl pot repara. Exact aceste două aspecte constituie subiectul pe care îl voi detalia în paginile care urmează. Voi explica, în volumul de faţă, cum am ajutat sute de persoane care sufereau de afecţiuni autoimune precum lupus, artrită reumatoidă, sindromul Sjögren, boala Hashimoto şi boala Graves, printre altele, şi cum au reuşit toţi aceşti oameni să stopeze manifestările simptomelor, să inverseze acţiunea anticorpilor şi să îi reducă.

Anticorpii sunt molecule fabricate în mod normal de către celulele noastre imune, menite să atace şi să distrugă invadatorii străini; în cazul afecţiunilor autoimune, anticorpii sunt direcţionaţi greşit - ei atacă şi distrug propriile noastre ţesuturi. Multe dintre aceste boli sunt cronice, debilitante şi potenţial fatale. Mai precis, afecţiunile autoimune reprezintă una dintre primele zece cauze ale mortalităţii în rândul fetelor şi femeilor cu vârsta de până în şaizeci şi patru de ani.

Planul de recuperare a sistemului imunitar vă va ajuta să identificaţi ce anume simţiţi, de ce experiaţi anumite simptome şi cum puteţi trata cauzele fundamentale ale acestor simptome astfel încât să puteţi opri evoluţia bolii autoimune şi a inversa acţiunea anticorpilor. Cum poate o singură carte să se adreseze oricărei afecţiuni autoimune de care aţi putea suferi? Majoritatea afecţiunilor de această natură au la bază dezechilibre similare. Prin intermediul conţinuturilor interactive din Planul de recuperare a sistemului imunitar - liste cu puncte de bifat, chestionare şi autoevaluări - veţi putea lucra cu această carte la fel cum pacienţii mei lucrează cu mine în cabinet. Fireşte, nu vă veţi putea face singuri analizele de sânge sau de scaun (din moment ce astfel de analize necesită intervenţia unui profesionist din domeniul sănătăţii); însă, urmând cei patru paşi prezentaţi în carte, veţi învăţa cum să trataţi orice afecţiune autoimună de care aţi putea suferi. Cei patru paşi de vindecare şi prevenire a bolilor autoimune sunt următorii:
Vă recomand să urmaţi cei patru paşi în această ordine ca să beneficiaţi la maximum de pe urma programului prezentat în carte. Desigur că fiecare dintre pas poate fi aplicat şi ca atare, aşa că vă puteţi adresa fiecărei zone pe rând, dacă preferaţi astfel. Planul de recuperare a sistemului imunitar este împărţit în patru secţiuni, iar fiecare secţiune corespunde unuia dintre cei patru paşi. Fiecare parte este împărţită, la rândul său, în trei capitole:
Pe măsură ce trecem prin prezentarea celor patru paşi, vă voi explica importanţa fiecăruia dintre ei şi vă voi arăta cum puteţi începe rapid să vă simţiţi mai bine. Urmând fiecare dintre cei patru paşi, fie ca atare, fie împreună, veţi începe imediat să vă îmbunătăţiţi starea sistemului imunitar. Aceşti paşi constituie fundamentul demersului pe care îl aplic în planul de tratament creat pentru fiecare dintre pacienţii mei şi constituie cel mai simplu şi mai eficient "medicament".

Planul de recuperare a sistemului imunitar va răspunde la următoarele întrebări, precum şi la multe altele:
Aş dori să subliniez faptul că, deşi cartea de faţă se adresează în principal afecţiunilor/bolilor autoimune, Planul de recuperare a sistemului imunitar îi va fi de folos oricui doreşte să aibă un sistem imunitar mai sănătos şi mai echilibrat. Paşii prezentaţi aici i-au ajutat şi pe pacienţii mei care suferă de astm şi de alergii, precum şi pe cei care se îmbolnăvesc foarte uşor de gripă sau răceală.

În prezent, persoanele care suferă de afecţiuni autoimune sunt mai numeroase ca niciodată, această epidemie fiind, în parte, consecinţa unui mediu care ne bombardează cu alimente toxice, stres, chimicale şi metale grele. Şi deşi nu putem trăi într-o bulă, ne putem proteja sănătatea devenind mai conştienţi şi schimbând ce permitem să intre în casele noastre, în familiile noastre şi în organismul nostru. Fiecare dintre noi are atât libertatea de a alege, cât şi responsabilitatea de a avea grijă de sine însuşi.

Lucrul cel mai important de ştiut este că deţinem, cu adevărat, controlul asupra a ceea ce ni se întâmplă. Da, a fi diagnosticat cu o boală autoimună este ceva ce trebuie luat în serios. Acest diagnostic nu reprezintă însă o sentinţă pe viaţă şi nu ar trebui tratat ca atare. Nu sunteţi obligaţi să trăiţi cu durerea şi să luaţi tratamente debilitante pentru tot restul vieţii. Vă puteţi vindeca propriul sistem imunitar. Ştiu toate acestea nu doar pentru că le-am experimentat alături de mulţi dintre pacienţii mei, ci şi pentru că le-am trăit eu însămi.

Planul de recuperare a sistemului imunitar vă pune la dispoziţie instrumentele pentru tratarea şi chiar pentru oprirea evoluţiei afecţiunilor autoimune de care suferiţi şi inversarea acţiunii anticorpilor, precum şi instrumentele necesare, în primul rând, pentru a preveni aceste afecţiuni. Scopul meu este ca dumneavoastră, citind această carte, să înţelegeţi că afecţiunile autoimune sunt tratabile şi că există cu adevărat soluţii permanente, dincolo de perspectiva unui tratament medicamentos pe viaţă. Există speranţă şi există atât de multe lucruri pe care dumneavoastră - da, dumneavoastră - le puteţi face pentru a vă facilita propria vindecare. Şi nu sunteţi singur. Eu sunt aici pentru a vă îndruma de-a lungul acestei călătorii. Să pornim, aşadar!

***
În conformitate cu datele venite din partea Institutelor Naţionale de Sănătate (INS), "Cercetările din ultimul deceniu arată că domeniul afecţiunilor autoimune este unul dintre cele mai promiţătoare în ce priveşte noile descoperiri."
***


Sunt conştientă că volumul de faţă conţine informaţii tehnice pe care le puteţi resimţi ca fiind copleşitoare uneori, precum şi planuri de tratament care vă cer să efectuaţi multe schimbări în regimul alimentar şi în viaţa dumneavoastră. Dar, pe măsură ce citiţi, respiraţi adânc şi încercaţi să priviţi dincolo de copaci. Eu îmi doresc să vedeţi pădurea. Îmi doresc să ştiţi că există opţiuni. Opţiuni care nu implică medicamentaţie - opţiuni care vă pot ajuta cu adevărat să vă vindecaţi sistemul imunitar. Deşi trebuie să vă concentraţi şi asupra copacilor, adică asupra detaliilor cuprinse în fiecare dintre cei patru paşi descrişi în carte, păstraţi-vă privirile aţintite asupra imaginii de ansamblu legate de ceea ce ne dorim să obţinem: vindecarea organismului la cel mai profund nivel.

Prin această carte, îmi doresc să ating trei scopuri. În primul rând, îmi doresc să înţelegeţi că există un număr enorm de dovezi ştiinţifice în literatura de specialitate care sprijină această abordare a vindecării şi echilibrării sistemului imunitar. E posibil să întâlniţi medici care nu sunt familiarizaţi cu medicina funcţională şi cu o parte din studiile pe care le prezint în volumul de faţă. Dar doar pentru că medicul dumneavoastră nu cunoaşte aceste informaţii, nu înseamnă că ele sunt greşite. Scopul meu este ca, prin această carte, să vă investesc cu puterea de a vă asuma controlul asupra propriei stări de sănătate. Vreau, de asemenea, să aveţi încredere să împărtăşiţi aceste informaţii şi cu alţii.

Al doilea scop este să vă pun la dispoziţie un tratament similar cu cel pe care l-aţi primi în cabinetul meu. Există milioane de oameni ca dumneavoastră, iar eu sunt doar una singură. De aceea am creat un caiet de activităţi. Este împărţit pe secţiuni, astfel încât să îl puteţi lăsa din mână oricând şi să reluaţi activităţile mai târziu, lucrând aşadar în ritmul dumneavoastră. Este prea mult de făcut dintr-o dată şi nu trebuie să faceţi totul într-o singură săptămână, nici măcar într-o singură lună. Nu trebuie să vă lăsaţi copleşit. Puteţi reuşi. Şi reţineţi: ajutorul vă este întotdeauna la îndemână. Puteţi primi ajutor intrând pe site-ul nostru sau puteţi găsi un doctor care practică medicina funcţională şi care vă poate ajuta să înţelegeţi mai bine unele aspecte dacă vă simţiţi depăşit. (Pentru mai multe resurse, consultaţi anexa.)

Cel de-al treilea scop al cărţii de faţă este acela de a vă transmite un mesaj dătător de speranţă. Îmi tresare inima de bucurie la gândul că vă pot oferi oportunitatea de a şti faptul că nu trebuie să renunţaţi, nu trebuie să acceptaţi o viaţă de suferinţă cronică şi de tratamente medicamentoase. Vă doresc sincer, fiecăruia dintre dumneavoastră, să aveţi parte de o călătorie vindecătoare pe măsură ce implementaţi în propria viaţă schimbările despre care eu ştiu că vă vor ajuta să vă simţiţi mai bine.