Apoi nea Anghel: ăsta e un şmecher de Călăraşi, care-ţi ia banii şi dacă te ajută să-ţi sufli nasul. Oricum, respect! Mi-a fost de folos să-mi umplu butelia. Pleacă în fiecare dimineaţă la muncă, pedalând călare pe bicicletă.
Şi încă: o pereche tânără care a cumpărat cealaltă gospodărie vecină. Ea a lucrat la gară, iar acum la oficiul poştal. Sau invers. Strâng bani să-şi repare casa pe alocuri dărăpănată. Au în curte un zid pe jumătate surpat, parcă ar fi într-un şantier arheologic. În dreptul ruinei se găsea nu demult un nuc de care s-a spânzurat vechiul proprietar. Rudele l-au tăiat chiar în după-amiaza cu pricina, imediat cum s-au întors de la câmp şi au descoperit pocinogul. Ca să nu le poarte ghinion.
text: Călin Torsan | foto: Petra Torsan
***
#CasaDe_aCasa | Istorii din loc în loc, la un loc este o campanie online de colectare a unor istorii despre locuire ce se vor constitui într-o arhivă. Fiecare dintre noi are poveşti ale locuirii în propria casă ori aiurea. Trimite pe adresa [email protected] o poveste şi o imagine (foto, colaj sau elemente vizuale) care să o ilustreze. Adaugă şi câteva cuvinte despre tine sau ataşază un link către website-ul personal / pagina de instagram sau facebook. Contribuţia ta va fi parte din Arhiva Timpului Prezent şi din rubrica casa de-a casa de pe LiterNet.