Rătăcea prin pădurea necuprinsă flămând şi însetat. După zile şi nopţi a zărit o casă de şuncă cu acoperiş de brânză, trepte de pîine şi ferestre de ciocolată.
S-a repezit să muşte, doar că pâinea se întărea la atingere ca oţelul, iar şunca alunecoasă nu se lăsa ruptă cu dinţii. După sute de încercări zadarnice căzu răpus, adormi şi visă cuvintele magice în iacută, osetă şi mongolă medie. O dată rostite, casa ar fi devenit o pradă uşoară a gurii.
S-a trezit, a pronunţat vorbele, a mâncat din casa care se refăcea prin minune şi auzi o voce foşnitoare
spunându-i: "Citeşte-l pe Propp şi nu vei flămânzi niciodată! Totul ţine de iniţiere şi moarte. Nu mânca fără înţelegere! Casa din pădure e locul de trecere spre lumea morţilor."
text de Şerban Anghelescu | ilustraţie de Ruxandra Grigorescu
***
#CasaDe_aCasa |
Istorii din loc în loc, la un loc este o campanie online de colectare a unor istorii despre locuire ce se vor constitui
într-o arhivă. Fiecare dintre noi are poveşti ale locuirii în propria casă ori aiurea. Trimite pe adresa
[email protected] o poveste şi o imagine (foto, colaj sau elemente vizuale) care să o ilustreze. Adaugă şi câteva cuvinte despre tine sau ataşază un link către
website-ul personal / pagina de instagram sau facebook. Contribuţia ta va fi parte din
Arhiva Timpului Prezent şi din rubrica
casa de-a casa de pe LiterNet.
