Decor: Baia unui apartament mic. E o baie mică, cu o cadă-duş sudată de perete, cu perdea. O oglindă măricică deasupra chiuvetei. Chiuveta are câteva sertare sub ea. Un WC. Afară e iarnă, e frig.
Personaje:
EA - Tocmai a ieşit dintr-o relaţie.
EL - A mai făcut asta de câteva ori.
(O baie. Cu o cadă sudată de perete, un WC şi o oglindă.)
(EA intră. E confuză şi stresată. Se uită în jur la lucruri, se uită în oglindă. E şase dimineaţa. Nu e în elementul ei. Are o poşetă mică şi un telefon. Formează un număr şi pune telefonul la ureche.)
EA: Futu-i, futu-i, futu-i... Danaaaa... Răspunde, ce naiba. Haide, te rog eu... Dana... Alo, Dana? (Pauză.) FUTU-ŢI CĂSUŢA VOCALĂ ŞI CU... (Pauză.) Doamne, îs nebună? E şase dimineaţa, dacă mă aude careva? Dacă mă aude careva ce? Oricum nu stau aici. Hai, Dana, răspunde-n... Okay. Nici să nu răspunzi. Vai, ce-ţi fac când te văd! Mă laşi singură cu nu ştiu care nebun... Okay... Hai că e okay. Bun, hai să vedem cum stăm, măcar.
(Se priveşte în oglindă, pauză.)
Shit. Fucking shit. Oribil. Vai, Doamne, Dana... Aşa îmi trebuie dacă ies cu tine. Bine, bun. Îmi iau haina şi mă duc, nu? Iau un taxi, nu mă vede nimeni, ce naiba! Okay, taxi ca taxi, dar haina. Şi sutien nada. Yay! (Sarcastică.) Ce mai prinţesă sunt... Vai de capul meu... Şi baia asta oribil de mică, futu-i. Nici să te întinzi pe jos ca lumea nu poţi. Şi mă şi doare capul ca dracu'... Fuuuuuuck... Okay. Bun. Hai, că-s fată mare, nu o fucking panseluţă, mă spăl pe faţă, intru peste bou, îmi iau sutienul şi chestiile de pe jos şi mă iau frumuşel pe tocuri până într-o staţie de taxi şi de acolo gata, hai!
(Cu faţa la oglindă.)
Îs o fucking idioată. Jesus, cum dracu' am ajuns aici. Apă şi ne calmăm, apă şi ne calmăm, atât. Mă spăl pe faţă şi dup-aia trece, că nu e mare căcat. Am mai fost mahmură şi altă... (Pauză.) Gata. Ne oprim. Nu ne mai gândim. Gata. Să te pună dracu' să-l vezi când treci pe lângă boul ăla, că nu sunt aceleaşi persoane, da? Don't fucking trip. Gata. Respirăm şi ne-am calmat. Şi acum ieşi frumos din baie şi te duci.
(Stă pe loc.)
Fuck. Să-i zic ceva măcar? Nici nu ştiu dacă merită. Nu cred că vrea ca tipa pe care a agăţat-o random într-un club să-l salute sau aşa. Fie nu vrea, fie vrea să-i fac mic dejun, caz în care e mai rău. Nu, nu-l salut. Dacă e treaz, tac, trec pe lângă el şi plec. Dacă mă opreşte ţip foc. Dacă ţip viol, oricum nu vine nimeni. Nici nu mă ştie nimeni, deci nu e problemă dacă o să spună că-s nebună că ţip foc. Şi dacă doarme, e şi mai uşor, îl las în pace. Şi când ies, o sun dracului pe Dana până răspunde şi-mi zice cum de m-a lăsat să mă...
(Pauză.)
Erau oare prezervative lângă pat? Shit. (Se caută în portofel.) Pe al meu nu l-am folosit. Sper că n-o să trebuiască să caut în gunoi ca să mă asigur... Şi sper să nu fi făcut el ceva schemă. Aş fi fost prea beată să mă prind atunci, dar acum garantat m-aş prinde, şi-l dau cu capul de pereţi dacă a făcut pe nebunul. Fuck, ce mă doare capul! Atunci stau şi-l întreb sau ce fac? De dus nu mă pot duce aşa, fără nimic. Mă duc şi caut încet în jurul patului, poate găsesc un şerveţel împăturit sau ceva. Doamne, dă, să nu fi făcut vreo tâmpenie! Nu cred că am bani să fut pe o pastilă de a doua zi. Şi oricum, la cum îmi e acuma karma mă trezesc că nu funcţionează pe mine şi o să fiu ca Lily Collins în filmul ăla super fucked. Cum pana mea să scoţi aşa un film mizer? Bagi paranoia în fiecare tipă care şi-o trage o dată fără prezervativ. Şi uneori nici nu e după noi, cu toţi handicapaţii ăştia. "Se simte mai bine", păi, mă piş pe cum se simte, futu-te-n gură de egoist...
(Pauză.)
Ce tot o dau aşa? Nici nu ştiu dacă a făcut ceva tipul... Nici nu arată aşa naşpa, pana mea, nu eram într-un bar de sparţi sau aşa, eram în centru centrului. Proşti găseşti peste tot, nu zic nu, dar nici chiar aşa. Arată şi bine tipul, dar nu într-un mod din-ăla excesiv. Îi stă păru îndestul de naşpa încât să vezi că nu-l interesează excesiv cum arată. Şi am văzut că are şi o bibliotecă măricică. Oare chiar le-a citit sau le are faţadă? Nu-mi prea aduc aminte dacă am vorbit aseară sau doar... Oricum nu prea contează cât de citit e când...
(Pauză.)
Vorbesc exact ca fucking Dana. Ce dracu caut eu aici? Dacă m-aş fi văzut aşa cum arăt acum, aşa mi-aş fi dat una. Din respect, nu altceva. Nu-s o fucking boarfă şi simt că în momentul ăsta arăt un pic ca una. Fuck. Nu pot să ies aşa pe stradă. Fără sutien, cel mai probabil cu tocurile în mână, cu rimel futut. Şi să intru direct în taxi, tot m-aş simţi futută. La propriu, na.
(Un râs scurt.)
Du-te dracu cu glumele tale de bou, vai, futu-te că de aia-s aici! (Pauză lungă.) Ce te-ai mai supără, dacă m-ai vedea aşa... Să nu-ţi trimit eu o pozişoară sau ceva? Rău nu ţi-ar prinde. Ce să-ţi trimit, oare? Picioarele ieşind din cadă, rochia pe jos, o poză cu tipul întins pe pat, ce? Să-ţi trimit o poză cu mine în tricoul lui? Să-ţi spun că e a lui Victor? Te-ar oftica, nu? Bou ce eşti! Să-ţi trimit pilula de a doua zi, să vezi că fac cu alţii ce n-am făcut cu tine?
(Pauză.)
Ai de pula mea, îs tâmpită... ce dracu îi greşit cu mine?! M-ai înşelat nu mi-ai ucis bunici, Jesus... Nu pot să fac din astea, ce dracu? Mă simt oribil, simt că o să borăsc. Şi mă şi doare capul. Ce karma de căcat am, jur... Fucking shit.
(Pauză. Se linişteşte. Respiră adânc, ca să-şi calmeze stomacul.)
Okay... Mă duc acasă, mă schimb, scot bani de pe card şi mă duc şi iau o pastilă de a doua zi. (Pauză.) Nu. Îs nebună? Să mă duc la farmacia de lângă, ca o fucking psihopată? Şi tipa ce o să zică? "Iarăşi pentru nurofen şi ceai de tei?" "Nu, pentru pastila de a doua zi!" Jesus fucking Christ, nu! Mă îmbrac lejer, mă plimb prin oraş şi-mi iau o pastilă din ceva farmacie mică. Până mă îmbrac şi mă machiez... Nici nu mai merge. Nu. O sun pe Oana sau pe Dora şi se duce una dintre ele. Fuck, nu. Oana e la job şi Dora e în fucking concediu la munte. Dana oricum nu răspunde şi nu o să se trezească până dup-amiază. Îl sun pe Victor, că el sigur e treaz. Un rahat. (Breakdown.) "Hei, Victor! Ştiu că ţi-am zis nu, pentru că sunt cu Cătă şi avem o relaţie stabilă, dar îmi iei te rog o pastilă de a doua zi? Ce? Nu, nu poate să meargă el, pentru că e un căcat care te înşală şi dup-aia se desparte de tine şi te lasă cu ochii în soare, şi eu, ca ultima panaramă, m-am combinat cu un tip în club şi dup-aia m-am cărat înainte să se trezească, dar nu mă pot duce eu, că sunt o pizdă cu toane şi anxietăţi şi mi-e frică să aibă oamenii o părere de căcat despre mine şi atunci decid să mă distanţez subtil de toţi! Joac-o pe asta!" SUNT FUCKING NEBUNĂ, FUCK!
(Pauză. Se calmează. Story Beat.)
(Uşor, aproape şoptit.) De ce dracu nu există o pastilă de a doua zi pentru iubire? De ce nu pot să mă trezesc de dimineaţă şi să decid că nu mai vreau iubirea aia. Că nu mai am chef de omul ăla care doarme transpirat lângă mine. Că nu mă mai interesează că omul ăla a transpirat pentru că am eu chef să mă ţină în braţe. Că nu mai vreau să-mi aduc aminte de serile în care mi-a adus fursecuri şi că nu vreau să-mi aduc aminte că într-un punct eram total convinsă de ceva. Că eram total convinsă că sunt fericită şi că e mai bine decât a fost până acum. Şi că am crescut şi că ştiu ce vreau să fac. De ce nu pot să mă trezesc şi să mă reîntorc în lâncezeala aia şi să fie în regulă? Şi să nu mă simt de căcat pentru că mi-am planificat un viitor care nu o să mai existe. Şi să mă pot uita la seriale fără să mă simt ca dracu. Să pot să ascult albume fără să mă gândesc la faptul că le împărţeam cu cineva. De ce naiba nu te poţi ridica odată şi să te uiţi la omul de lângă tine ca la un carton de lapte? "Ups, e expirat. La gunoi!" De ce poţi să scapi de o sarcină cu o pastilă, dar de mirosului unui parfum nu scapi nicicum? Şi-l miroşi de fiecare dată la fel. Aş vrea să pot să înghit ceva şi să-mi vină după să borăsc fiecare amintire şi fiecare rahat. Să nu mai trebuiască să-mi aduc aminte de toate rahaturile alea. De ce nu funcţionează aşa? De ce nu pot să uit cum se spune "te iubesc"?
(Pauză. Beat.)
Fuck. (Priveşte spre cada-duş.) Fac un duş. Fac un duş, că doară m-a văzut goală, ce naiba. Fac un duş, mă usuc, îl aştept, discut cu el ca un om matur şi dup-aia plec. Nu e aşa mare căcat. Nu e ceva special în a vrea să faci un căcat de duş. Şi nu e ceva special nici în a vrea să întrebi pe cineva dacă... dacă ţi-a lăsat un... un "cadou", Jesus. Nu înţeleg cum poate Dana să facă aşa ceva cu străini. E aşa riscant. Măcar cu Cătă ştiam o chestie... Fuck. Nu! E bou, e bou. Nu-i dau beneficiul ăsta, fuck. (Pauză. Aproape catatonică.) Cătă, Cătă, Cătă... Mare bou mai eşti. Nu scap de tine nicicum.
(Pauză.)
Hai, fato, la duş! (Se ridică, începe să se descheie la rochie. Se opreşte repede.) Fuck, părul. La ce frig e, mor. Nu pot sta până mă usuc şi pe păr. Îi folosesc foehnul, ce naiba? E ciudat. Adică e una să-i folosesc duşul, dar foehnul e... E cam altceva. Sunt absurdă. Gata. Am grijă să nu mă ud pe păr. Sunt fată mare. Mă descurc. (O secundă de ezitare.) Trebuie să aibă un elastic pe aici. Măcar unul, ce naiba? Dacă e genul de tip care face aşa ceva, garantat are un elastic. Unul singur, atât. (Începe să caute.) Un singur elastic, şi din-ăla naşpa, măcar atât. Sau un creion. O periuţă de dinţi? Iac. Un ceva... (Pauză.) Wait... Ai dischete demachiante? What the... Jesus, ai şi demachiant. Deci jur, dacă ai prietenă şi dă peste mine... Fucking shit. Dacă dă o altă tipă peste mine, ce dracu fac? Fuck, fuck, fuck. Nu... Nu... Sunt... O... Fucking... (Nu poate spune cuvântul "curvă", dar îl gândeşte.) Nu pot să fiu fata aia. Nu o să fiu fata aia. Nu m-aş ierta. Fuck. N-am timp să fac duş. Dacă ajunge tipa la 8 că a lucrat seara undeva, habar nu am? Shit. Ce naiba-i greşit cu tipul ăsta? Prietena lui lucrează serile şi el merge în club ca să agaţe? Şi pic fix eu în plasă, de idioată ce sunt. Îl omor, fuck.
(Se aude un bătut în uşă. EA tace. Se blochează.)
Fuck. Ea e. Clar ea e. Doamne, ce dracu zic? Cum pana mea justifici aşa ceva? Că sunt proaspătă înşelată şi eu şi că jur că nu ştiam? Şi cum naiba îi dovedesc... Fucking shit. Doamne, fuck!
(Se mai aude odată bătutul în uşă. EA tace din nou.)
EL: Eşti înăuntru?
EA (se blochează. După o pauză notabilă.): Sper că nu a ajuns prietenă-ta acasă.
EL (buimac, proaspăt treaz.): Huh?
EA: Vorbesc serios. Nu vreau să fac parte din rahatul ăsta. Şi eşti un mare căcat pentru că faci chestia asta. Ultimul jeg.
EL: Bă... Stai un pic.
EA: Şi dacă... Dacă aş fi fost... în toate minţile, n-aş fi fost aşa proastă. Eşti oribil.
EL: Nu... Nu înţeleg.
EA: Jesus, eşti idiot? Ce nu înţelegi? Eşti mega-naşpa.
EL: Bă... tu chiar nu eşti în toate minţile.
EA: Ce pula ai zis?
EL (tot buimac, nu prea implicat.): Ce-ai auzit. Mă trezesc după o noapte faină şi o iei pe câmpii... Nu înţeleg ce ai.
EA: Ce am eu? Dar tu ce ai, fucking obsedatule?! Profiţi de tipe şi-ţi baţi joc de iubită-ta, pentru că nu eşti în stare să accepţi faptul că eşti un rahat disfuncţional!
EL: Moralizatoareo, ia deschide tu uşa şi lasă-mă să mă piş!
EA: Ascultă-mă! Oricine ar fi prietenă-ta, ea nu merită chestia asta! Şi nici eu nu o merit! Şi eşti un căcat, şi o să ţi se întoarcă.
EL (deja enervat.): Despre ce căcat de prietenă tot vorbeşti? Eşti tâmpită?
EA: Prietenă-ta, boule! Crezi că nu mă prind?
EL: Să te prinzi de ce? Ce prietenă? Eşti încă beată?
EA: Nu-s o fucking idioată! Văd!
EL: Vezi ce?!
EA: DISCHETE DEMACHIANTE!
(Pauză lungă. Se prinde şi EA că e ridicolă. Story beat.)
EA: Fuck...
(Încă o pauză. EA deschide uşa. EL intră. E frumos şi semi-dezbrăcat. Nici nu se uită la ea, doar se duce şi se uşurează. După ce termină, se întoarce spre ea, care stă în faţa chiuvetei.)
EA (stresată, panicată.): Iartă-mă... Am... Scuze, am fost absurdă, am...
EL:...
EA: Am... Am proiectat puţin. Scuze.
EL (oftează. Enervat): Dă-te, să mă spăl, şi vorbim după, okay? (Se prinde că ea nu e tocmai okay.)
EA (aproape catatonică.): Okay.
(EL se duce la chiuvetă, se spală pe mâini. EA ia loc pe marginea căzii. Tăcere de câteva secunde bune.)
EL: Te-ai calmat?
(EA dă din cap.)
EL: N-am prietenă. Şi nu te ataca aşa. Ia dischetele, demachiază-te şi gata. Bucură-te că le am.
EA: Te-ai... Adică... Ai ieşit dintr-o relaţie recent?
EL: Poftim?
EA: Sunt ale fostei?
EL: Nu, frate. Poţi să te calmezi odată? Sunt dischete. Poate mă machiez şi eu, na!
EA: Okay, da... Nu prea cred.
EL: Nu-mi prea pasă. Dacă vrei, demachiază-te, dacă nu, ia-ţi chestiile şi du-te.
EA: N-am vrut să... Scuze.
EL (oftează.): Lasă, nu-i mare căcat... Vrei să faci duş şi tu sau mă bag numai eu?
EA: Aş... Nu ştiu.
EL: Da sau nu?
EA: Nu. Nu, ar fi ciudat. Nu.
EL: Ciudat cum...?
EA: Să mă vezi goală. Nu mă simt confortabil.
EL: Eşti conştientă că erai goală aseară? Nu eşti virgină, nu?
EA: Nu, nu... Dar e altfel.
EL: Să faci duş e mai altfel decât să faci dragoste?
EA: Da...
EL: Ai fobie de apă sau ceva?
EA: Nu!... Bagă-te în duş, că fac după.
EL: Okay... Erai mai lejeră beată. (Intră în duş. Trage perdeaua.)
EA: Nu-s...
EL: Poftim? (Nu o aude de apă.)
EA: Am vrut să spun că nu-s beată des.
EL: Ce-ai zis?
EA: Dă-i pace!
EL: Okay!
(Pauză.)
EA: Nu cânţi în duş?
EL: Ce?
EA: TE-AM ÎNTREBAT DACĂ NU CÂNŢI ÎN DUŞ!
EL (opreşte apa.): Ba da, dar nu la ora 6 dimineaţa.
EA: Vecinii?
EL: Mhm. (Porneşte apa din nou.)
(Scurtă pauză până EL face duş. EA se mişcă nebuneşte prin baie. EL fredonează. După ceva timp, el iese din duş.)
EA: Scuze. Chiar n-am vrut să fiu naşpa. Trec printr-o perioadă destul de naşpa.
EL: E okay.
EA: Eşti sigur?
EL: Da. Erai beată rău. Am bănuit că... Na. Nu eşti bine. Dar eşti o tipă foarte nice.
EA: M... Mersi.
EL: Stai la mic dejun?
EA: Nu ştiu. Nu cred.
EL: Hai, că nu gătesc rău!
EA: M-aş simţi naşpa. Nici nu ştiu cum te cheamă.
EL: Contează aşa mult?
EA: Ăsta-i kink-ul tău? Să faci sex cu necunoscuţi?
EL: Kink shame?
EA: Nu. Dar mi-ar plăcea să ştiu...
EL: Andrei. Îţi convine?
EA: Nu. Minţi.
EL: Bine, Tudor. Vlad...?
EA: For real?
EL: Okay... Ieronim?
EA: De ce-ţi baţi joc de mine?
EL: Pentru că te iei cam în serios. Stai la mic dejun sau nu?
EA: Nu. Fac duş şi plec, Ieronim.
(Pauză. Ambii pufnesc în râs.)
EL: Nu-i mai frumos că nu-l ştii?
EA: Şi dacă vreau să dau de tine după? (Beat.)
EL: Crezi că ăsta e cel mai sănătos mod de a te împăca cu rahaturile tale? Să-l suni pe tipul care te-a agăţat fără să ştie cum te cheamă? (Beat. Pauză.)
EA: De ce ai făcut-o?
EL: Îmi plăcea cum dansai, atât.
EA: Atât?
EL: Nu-s un tip romantic. Atât.
EA: Moralizator eşti, though.
EL: Măcar nu am ţipat la tine de cum te-ai trezit.
EA: Scuze! Am... am nişte issues...
EL (sarcastic.): Mă bucur că ai putut să te descarci pe mine, mi-a plăcut.
EA: Scuze, scuze! N-am...
EL: E okay, serios. Ce ai?
EA: Cred că... Nu-s foarte obişnuită să fie "okay".
EL: Calmează-te! Nu mă enervez din atâta.
EA: Yeah...
EL: Ce?
EA: Mă gândesc la ceva. Nu-i vina ta.
EL: Okay...
(Pauză.)
EA: Eram beată rău?
EL: Destul de. Sper că nu o să mă acuzi de viol sau aşa.
EA: Nu, nu...
EL: Ai zis da. Şi m-aş fi oprit dacă nu ziceai. M-a şi încurajat prietenă-ta.
EA: Dana?
EL: Blonda cu păr scurt.
EA: Dana. O tâmpită.
EL: Nu trebuia?
EA: Nu... Habar nu am. Nu ştiu. Poate.
EL: N-a fost rău, dacă la asta...
EA: Jesus, nu. Nu asta... E doar că trec printr-un căcat şi nu ştiu dacă...
EL: Nu o să zic nimănui, dacă de asta îţi e frică.
EA: Nu-i asta... Nu. (Pauză.) Nu mai contează. Ai putea să şi zici. Sunt proaspăt single.
EL: Şi nu-ţi convine?
EA: Nu... adică, nu prea. Ştii cum e... Îţi construieşti viitorul pe o chestie, pe o persoană. Şi ai toate speranţele şi... Na. Se fute. Şi eşti un pic pierdut, pentru că ai tot plănuit tot felul de chestii pentru viitor. Ţi-ai plănuit concedii, apartamente, planuri duo de Spotify, cariere... Şi ai toată ideea asta cu ce fain o să fie. În fine... mi-am trăit relaţia în viitor, ştii ce naşpa e? (Beat.)
EL: Mda...
EA: Ştiu că nu-ţi pasă. N-am vrut să te apăs cu toate rahaturile astea, scuze.
EL: E okay.
EA: E doar că ajungi să te simţi puţin dezumanizată, ştii? Când atât timp a contat relaţia ta cu persoana aia. Şi ai impresia că nu mai poţi fi tu. Sau că tu nu e, de fapt, tu. Că eşti doar un fake, o aparenţă. Şi faci chestii pe care n-ai fi crezut într-o mie de ani că le-ai fi făcut şi se simt ciudat de bine. Înţelegi ce zic?
EL: Ar trebui?
EA: Ar fi drăguţ.
EL: Scuze, dar nu prea, în cazul ăsta... Nu o prea am cu relaţiile.
EA: Faci asta des?
EL: N-aş spune c-o fac rar.
EA: Mda... Şi-ţi convine doar obiectivificarea, doar sexul?
EL: De ce trebuie să-i zici obiectificare?
EA: Pentru că asta e. Nici nu-mi ştii numele. Nu mă asculţi când vorbesc. Sunt doar obiectul fanteziei tale de a fi cu cineva nenumit.
EL: Cine a zis că e vorba de o fantezie? Dacă pur şi simplu nu mă simt pregătit pentru o relaţie?
EA: Asta sună destul de imatur. Pari să ai cam vreo 30 de ani.
EL: Pe bune? O să-mi dai tu discuţia despre stabilitate în relaţie?
EA: Măcar eu am avut coaiele să încerc, în loc de combinaţii cu necunoscute.
EL: Şi care e problema cu chestia asta? Măcar n-am nevoie de un ataşament ca să am valoare.
EA: Problema e că tu vezi toată chestia asta cu sexul ca şi cum nu e un ataşament, dar e!
EL: Şi problema ta e că ai impresia că ce faci tu e singura variantă matură.
EA: Păi, e!
EL: Dar cine eşti tu să vorbeşti despre ce e sau nu matur? Au relaţiile stabile monopolul pe maturitate? Suntem în secolul 21, nu mai e vorba doar de procreare. Am acces la lux şi decid să nu ader la un model vechi şi demodat al maturităţii.
EA: Sună ca şi cum eşti printre tipii care joacă jocuri până la trei dimineaţa.
EL: Şi e cumva ceva imatur în asta? Ce e mai matur? Asta sau să mă uit la Netflix cu tot mood-ul futut de un tip căruia nu-i păsa?
EA: Îi păsa!
EL: Şi d-aia te-a înşelat, nu?
(Pauză.)
EL:... Nu-i ăsta adevărul? Viaţa-i scurtă şi aleg să o petrec cu mine. Distracţia nu e numai pentru copii. Şi scuze, dar ăsta e adevărul meu. N-am chef de o relaţie în care să fiu din comoditate. Am un viitor şi fără altcineva, iartă-mă.
EA: Eşti aşa fucking imatur.
EL: Măcar nu-s crizat.
EA (ofensată de termenul "crizată".): Pardon?
EL: Ce?
EA: Adică eu sunt crizată?
EL: Nu asta erai?
EA: Nu! Fucking... NU!
EL: Poţi să termini cu istericalele? Eşti o prinţesă, eşti o drăguţă, dar eşti crizată.
EA: Ce căcat ai spus?
EL: Nu pe mine eşti nervoasă. Eu doar îţi spun ce nu ai chef să auzi. Nu prea contezi pentru mine, sincer. Măcar pentru tine poate o să contezi.
EA: Eşti... aşa un fucking idiot.
EL: Şi tu ai 0 conştienţă de sine. Vii la mine, faci sex cu mine, a fost super, apoi te trezeşti de dimineaţă şi mă trezeşti şi pe mine, îmi faci capul calendar cu tâmpenii şi tot eu sunt de vină. Uită-te în oglindă pentru ceva în afară de machiaj, frate.
EA: Cine pula ta te crezi?
EL: Eşti cam blocată pe faptul că am zis că eşti crizată. Termină cu rahaturile, fă un duş şi lasă-mă să-mi fac şi eu rutina în linişte.
EA: Nu-s crizată.
EL: Nu pe -
(EA îi dă o palmă. EL se opreşte. EA realizează ce a făcut.)
EA: Fucking...
EL: În secunda asta, îţi iei tot şi pleci.
EA: N-am... Scuze. N-am...
EL: Pleci.
EA: Scuze... M-ai...
EL: Nu-ţi dă o scuză. Pleci.
(Beat. Pauză. EL rămâne pe loc, tremură. EA îşi ia lucrurile şi pleacă. După o vreme se aude o uşă. EL se rezemă de cadă.)
EL: Tremur ca o... Nici nu-mi mai vine să fac absolut nimic. Îmi vine doar să mă întind în pat şi să stau. Ai crede că după destul de mult timp, ar trece reacţiile astea. Dar nu... O singură atingere mai agresivă şi tremur din cap până în picioare. Nu se şterg aşa uşor traumele. Nici după 10 ani. Şi partea cea mai fucked up e că nu trebuie să dea mai mult de o dată. Ai impresia că dacă a dat numai o dată, o să uiţi. "Nici nu a dat aşa tare." Dar nici nu trebuie să dea mai tare. Pentru că a rămas gândul că poate să dea. Şi e destul să te păstreze în alertă ani buni. Şi rămâi în alerta aia pe viaţă. Şi dacă cineva dă în joacă, tot simţi cum ies la iveală toate sentimentele alea. Îi vezi ochii, auzi respiraţia... Rămâne cu tine, nu alta. Şi nu ţi-e frică sau ceva. De fapt, îs destul de sigur că dacă ar fi situaţia, aş sări la bătaie fără să-mi fie deloc frică. Dar simţi cum fiecare muşchi îngheaţă pentru o secundă... Şi ştii. Ştii că o să fii blocat în starea aia o vreme. Şi că nimic nu mai e ca lumea pentru ziua aia. Secunda aia e destul încât să-ţi fuţi ziua, pentru că în secunda aia eşti un laş şi un copil. Un copil care nu ştie absolut nimic despre ce vrea să facă cu viaţa lui.
(Pauză. Beat. După câteva secunde, se ridică şi se spală pe faţă.)
Nici nu ştiu la ce se aştepta tipa asta. Te desparţi, te duci în club şi dai de Făt Frumos? Ce film mai e şi ăla? Nu există niciun Făt Frumos. Şi chiar dacă ar exista, nu aş fi eu. Nu-s făcut pentru filme din astea. Sunt un tip care vrea să aibă grijă de visele lui şi atât. Şi visele mele sunt doar ale mele. Nu aş putea şi nici nu aş vrea să le împărtăşesc. Am încercat odată şi... (Pauză.) Câte lucruri rămân cu tine, nu? Oare de ce rămân cu atât de multe amintiri de acum o groază de ani, dar nu pot ţine minte nimic din serile astea. Ţin minte luminile, ţin minte muzica, bubuitul, transpiraţia şi atât. Nici nu mai ţin minte de ce a fost ea. Sau cine a fost înaintea ei. Nici nu mai ţin minte ce ruj avea. Dacă nu ar fi fost aici de dimineaţă, nici nu aş fi ştiut cu siguranţă dacă a existat. (Un râs înăbuşit, apoi deschide un sertar de sub chiuvetă. Scoate un ruj.) Am ajuns să mă bucur ca prostul pentru fiecare căcat pe care-l uită. Pentru că fiecare uită câte ceva. O agrafă, un ruj, un toc sub pat, un încărcător, orice. Şi măcar asta-mi aduce aminte că a rămas ceva. Şi e ceva ce nu necesită niciun răspuns din partea mea. (Pauză.) Nu-mi place să mă ridic din pat când sunt încă aici. Nu vreau să mai am de a face cu întrebări şi viitor şi ce naiba încerc să fac cu viaţa mea. Toată lumea îmi pune întrebarea asta, aşa că aş prefera să nu am o "jumătate" care e mai preocupată de cariera mea sau de când o să fiu gata să fac lucrurile de adult. De ce trebuie să fac brusc pe adultul? Numai pentru că au trecut câteva anotimpuri? De ce trebuie brusc să fiu în stare să spun că cineva îmi e "sufletul pereche" sau că "mi-am găsit menirea" sau că "nu mai am timp de distracţii" sau toate astea. Aş vrea să nu mă mai gândesc la toate întrebările pe care le punea ea despre "viaţă". HABAR NU AM CE VREAU SĂ FAC CU VIAŢA MEA. NICI NU MI-AM ALES ŞOSETELE. HABAR NU AM. SUNT CONFUZ ŞI TÂNĂR ŞI AM CRESCUT CU O FIGURĂ PATERNĂ DE CĂCAT CARE NU M-A PREGĂTIT SĂ FIU SOŢ SAU TATĂ, OKAY?
(Pauză. EL începe să plângă. Stă câteva momente tăcute.)
Asta-i viaţa de cuplu, nu? Ne căutam o persoană care să aibă traume asemănătoare, ca să le putem proiecta pe ea şi să avem impresia că ne-am rezolvat problemele. Sunt aşa sătul de chestia asta. Chiar dacă de un an nu am mai avut vreo relaţie, tot simt gustul de după pe limbă, ca şi cum ar fi o cafea de trei lei. Aftertaste... E o mahmureală care nu dispare. Şi vine dup-aia o tipă de genul şi are impresia că ştie ea ce înseamnă să fii adult. Să fii într-o relaţie funcţională. Nimic. Nu înseamnă nimic. E doar încă un vis american, încă un film pe care-l cumpărăm şi-l hăpăim. Relaţii funcţionale şi mariaje fără de probleme, în care oamenii se iubesc până la adânci bătrâneţi şi dansează în ploaie, care e rece, dar nu le provoacă hipotermie, pentru că sunt încălziţi de iubire şi alte treizeci de scene clişeice. Şi ce mă enervează cel mai tare e că şi părinţii noştri ne vând rahatul ăsta. Cum poţi să vinzi aşa o poveste, când tu, de fapt, trăieşti într-o ţară în care o femeie e bătută la fiecare treizeci de scunde? Despre ce căcat de relaţii stabile vorbim? Ăsta e mariajul pe care ar trebui să ni-l dorim? (Sarcastic, dar teribil de rănit.) Abuz domestic şi adulter tolerat, YUPPY! LET THE FUN BEGIN!
(Pauză.)
Nu vreau ca asta să fie povestea mea de dragoste. Mi-e frică să ajung să fiu omul ăla. "Poveştile de dragoste" sunt mai stabile dacă durează mai puţin. N-am nevoie de mai mult de o seară să mă îndrăgostesc. Nici de mai mult de o dimineaţă ca să dispară sentimentul. Nu e dragostea la prima vedere chestia pe care o căutăm? De ce ne trebuie o a doua vedere? De ce ne trebuie o viaţă pentru toată chestia asta? (Pauză.) De ce trebuie să naştem copii cărora să le ruinăm viaţa cu nefericirea noastră? (Beat.) Ce contează e doar prima impresie. N-avem nevoie de alte multe date-uri. Oricum amintirile sunt mai frumoase decât evenimentul în sine. Nu am nevoie să retrăiesc abuzurile ca să ştiu că s-au întâmplat. Nu trebuie să încerc să resuscitez o iubire de căcat pentru un viitor pe care nici nu sunt foarte sigur că-l vreau, cu o persoană despre care nu sunt sigur că ştiu ceva, într-un apartament mizer pe care ştiu sigur că vreau să-l schimb. Vreau numai să simt uşorul, simplul, atât. Iubirea asta e, nu? Şi măcar asta am curaj să spun: că iubirea pentru mine e ce rahat vreau eu să fie. Şi mă simt iubit. Sunt iubit. Sunt... iubit. Nu trebuie să fie cineva care să-mi spună asta. Mă pot uita foarte simplu în oglindă şi să-mi spun că sunt iubit. Că iubesc tot ce am acum şi tot ce sunt şi că îmi e destul. N-am nevoie de cineva să facă asta pentru mine. N-am nevoie de niciun suflet pereche, de nicio figură parentală, de niciun grup, de niciun tăvălug de fani. Sunt capabil să mă iubesc pe mine însumi destul. Şi deja o fac.
(Se întoarce cu faţa la oglindă. Tăcere. Pauză. Beat.)
Te... Fuck. E ciudat. Mă uit în oglindă şi văd cât de mult semăn cu tata. Nu-mi vine să-i spun lui asta. Nu pentru că nu o fac, dar pur şi simplu nu ne spunem asta. Nici el nu o spunea. Şi ar fi ceva ce să se combată cu modul în care aş vrea să-l tratez. Şi deşi ştiu că nu e el în oglindă, că-s eu, tot... Şi nu pot accepta modul că sunt ca el. Nu pot accepta faptul că arăt ca el sau că poate voi acţiona ca el, că voi fi şi eu absent şi prezent doar prin frică. Nu vreau să fiu genul acela de partener. Nu voi fi genul acela de partener. Niciodată. DACĂ voi fi vreodată un partener, va fi pentru că eu am vrut asta. Nu pentru că asta spune o tradiţie. Dacă voi fi vreodată un părinte, voi fi un părinte iubitor. Voi fi în stare să spun "te iu...". Parcă am şi uitat cum se spune. Şi nu e vina mea. (În oglindă. În creştere.) Nu e... Nu. E. Chiar nu e... DE DATA ASTA NU E VINA MEA, TATA. NU TREBUIE SĂ FIE MEREU VINA CUIVA. ŞI M-AM SĂTURAT SĂ AI IMPRESIA CĂ TREBUIE SĂ-MI GĂSESC ODATĂ O FAMILIE. TU NU EŞTI O FAMILIE. NU AI FOST NICIODATĂ O FAMILIE. TRĂIEŞTI ILUZIA CĂ AI FOST UN TATĂ. NU AI FOST. NU EŞTI. ŞI NU. E VINA. MEA. (Sparge oglinda. Pauză lungă. Beat. EL se uită în jur. Ia un ciob. Se uită la el.) Sunt în stare să o spun. (Inspiră adânc. Se uită direct în ciob.) Te... iub -
(Heblu.)
Sfârşit.