5G? De ce?! Înapoi - adică înainte - la 3G! (progres vs dezvoltare)

(Dintr-un Abecedar post-apocaliptic: să re-silabisim Lumea, Cosmosul.)
 
Dublu G şi chiar triplu G: sînt legate, se co-implică, se atrag unele pe altele, se pot suplini reciproc, dar au forţă tocmai prin această multiplicitate, dat fiind că formează o constelaţie, o "plasă de salvare".
 
Pornind de la mistico-sindicalista radicală Simone Weil, aş spune mai întîi Graţia şi Gravitaţia, pentru a traduce La Pesanteur et la Grâce, care a fost tradusă în româneşte, mult prea "religios" şi prea "ortodox", prin Greutatea şi Harul. Nu: avînd în vedere mecanica divină, fizica etică, aproape newtoniană, dar fără metafizică, a gîndirii lui Simone Weil, şi pentru a o aduce cu adevărat în prezent, voi spune, aşadar, Graţia şi Gravitaţia.
 
Graţia şi Gravitaţia, dublu G, care ne poate (pot) face să stăm drepţi, bi-polar, cu picioarele pe Pămînt. Numai cu picioarele drept pe Pămînt putem fi, la celălalt capăt, la cap, cu capul în Cosmos, restabilind legătura etic-mecanică, mecanica etică, fizica etic-astrală a legăturii Pămînt-Cosmos, reincluzînd Pămîntul în Cosmos prin ridicarea şi starea, scularea şi răscularea drept în picioare. Pămîntul ne ajută, ne ţine, ne susţine să ne ridicăm şi să stăm, să ne ţinem pe picioare şi să fim drepţi, altfel spus cosmici. Drepţi pe Pămînt, adică deja în Cosmos, nişte extra-tereştri.
 
Dar de fapt nu e totul, nu e de ajuns, şi adevăratul G, pînă acum abia presimţit, adevăratul centru de greutate, de Graţie şi de Gravitaţie, se dovedeşte a fi GRIJA. Adusă, acum, în actualitate de un rău, de un virus căruia se cuvine, astfel, prin urmare, să-i mulţumim. Asemenea Diavolului, cu tentaţiile lui care pot grăbi şi chiar, propriu-zis, provoca mîntuirea.
 
GRIJĂ, aşadar, nu Preocupare (existenţialist, intelectualist), nu Îngrijorare (catastrofist, pesimist, defetist, negativ), ci GRIJĂ: pozitiv, banal, practic, la îndemînă - orizontal, între Gravitaţie şi Graţie, la nivelul, întotdeauna social, al Pămîntului, la suprafaţa, în planul în care se întîlnesc umanii şi non-umanii care compun Lumea.
 
Şi nici, pînă la urmă, Îngrijire (individualism, estetism, hedonism).
 
Direct-ocolit, drept-alături (nici drept, nici alături, ci drept-alături, cum spunea Jacques Derrida), acolo unde e Celălalt, prin care trebuie să "ocolesc" ca să ajung la mine ca lume, să mă includ în lume. Grija dă ocol pentru a include, dă contur Lumii pe acest Glob Pămîntesc, pe Globul Pămîntului, a cărui suprafaţă şi circumferinţă sînt orbita Soarelui interior, bine ascuns: Pămîntul e Soare imanent. GRIJA, GRAŢIE ŞI GRAVITAŢIE, în-globează, pentru a nu mai globaliza.
 
Şi alţii sînt interesaţi, preocupaţi, acum, de GRIJĂ şi ÎNGRIJIRE. Tocmai ce am primit un anunţ pe e-flux prin care ni se spune că Boris Groys va vorbi despre "The Universal Subject of Care": "In contemporary society, there exists a universal mode of work-it is the care work. The securing of human lives is regarded by our civilization as its supreme goal. (...) The universal subject is itself a subject of care", spune Groys. În numele său cu G de la GRIJĂ.
 
GRIJA, principala Preocupare contemporană. Şi singura Îngrijorare - în lipsa ei, din prezent.