Dar întâlnirea cu personajul-arhitect a fost dublată şi de întâlnirea directă, cu domnul Meier, la Bucureşti. A ţinut o conferinţă despre lumina albă a bisericii sale de la Roma, făcută cu ocazia jubileului din 2000 (dar isprăvită ceva timp după), a primit un titlu honoris causa şi, după o masă copioasă cu onorabilităţile şcolii, colegul Radu Teacă şi cu mine am primit de la Mac Popescu sarcina de a-i arăta, rapid, oraşul. Şi Radu şi eu - fani Meier; noi - aşteptând de o viaţă o asemenea întâlnire, dânsul epuizat, după jet-lag, conferinţă, masă cu palincă... Aşa se face că, în Audi-ul lui Radu, am parcurs în lung şi în lat oraşul. Se făcea seară şi am zis, după lumina albă, să îi arăt o biserică. Hai la Antim. Singura biserică ortodoxă cu rozasă din Bucureşti. Lumină de miere, fuior, de la soare până pe icoana zilei şi pe iconostas. Corul de la teologie. Putem să intrăm? a zis maestrul. Fireşte. Am stat lângă dânsul, poate douăzeci de minute, răstimp în care sinestezia şi-a spus cuvântul şi lumină, cântare şi bună-mireasma tămâii şi-au spus cuvântul. Nu se putea moment mai deplin nici să îl fi aranjat înainte. Am ieşit din biserică. Omul era topit - parte din pricina oboselii, dar parte transfigurat de ce trăise. Şi mie mi se păruse o mică minune, d-apoi dânsului. La ortodocşi, i-am zis, nu e lumină albă. Evident, nu e, a zis RM. Apoi ne-am fotografiat pe rând, în pridvor. Până la hotel, am tăcut. În hol, Radu l-a rugat să se uite pe albumul cu proiectele sale, ceea ce bătrânul nostru oaspete a făcut, fără să crâcnească, deşi era, evident, foarte obosit. Well done, Radu! i-a zis la sfârşit şi s-a dus la culcare.
Radu plutea. A jurat să nu mai lase pe nimeni pe locul din dreapta al maşinii, pe care stătuse Richard Meier. A promis să nu se mai spele pe mâna dreaptă, care strânsese mâna dreaptă a arhitectului american. Eram ca doi fani entuziasmaţi, după concertul artistului favorit: jubilam, pluteam, sporovăiam efervescent.
La vreo lună după eveniment, am primit fiecare dintre noi câte un album cu lucrările sale şi cu autograful pe care vi l-am arătat săptămâna trecută. Cred că domnului Richard Meier i-a plăcut momentul de la Antim...
