12.02.2021
Îmi aduc aminte de anul 2020 în funcţie de melodiile pe care le-am ascultat în fiecare perioadă.

2020 a debutat ca orice an obişnuit, în a doua săptămână din vacanţa de iarnă am explorat puţin Bucureştiul, superbă Calea Victoriei! Totuşi îmi era frică să mă urc şi să cobor din metrou.

Oricum, mă bucur că am apucat să-mi sărbătoresc majoratul, chiar dacă nu îmi aduc aminte prea multe. Tot liceul mi-am dorit sa merg în "Stage", iar când în sfârşit aveam voie, după ziua mea de naştere, s-a instituit carantina, iar în august clubul s-a desfiinţat de tot. Carantina, destul de benefică pentru mine, o persoană introvertită, căreia îi place să picteze, să citească şi să stea cu pisicile alături de bunica.

După carantină credeam că de abia aştept să mă revăd cu prietenul meu, dar se pare că izolarea ne cam îndepărtase. Într-un final ne-am despărţit şi credeam că nu voi trece niciodată peste asta, uitând cine eram. În cele din urmă s-a dovedit a fi un lucru valoros, căci a început noua mea etapă: aceea de a mă iubi pe mine. Ai atât de mare nevoie de tine, mai ales când o să te trezeşti că nu mai ai pe nimeni şi că singura persoană care va fi lângă tine mereu eşti tu însuţi. Te comporţi cu tine cum te-ai comporta cu cea mai bună prietenă? Nu! Asta m-a făcut să realizez că este atât de important să ai grijă de tine căci chiar şi înconjurat de alte persoane, tot tu o să-ţi ţii companie în finalul zilei. Totul începe din tine şi cu tine.

2020 a fost primul an în care nu mi-am citit deloc Horoscopul, asigurându-mă că totul va fi bine, indiferent de ce se va întâmpla şi dându-mi voie să fiu cine vreau să fiu, nemaiţinând cont de cum sunt văzută sau că sunt zodie de apă şi de aia nu ştiu să iau decizii.

Vara asta am fost pentru prima dată în Vamă, superbă şi ea! În timp ce o căutam pe sora mea mai mare, se auzea Fresh al lui Puya la un local din apropiere şi am început să cânt, iar băiatul de la bar m-a auzit şi m-a acompaniat. Te pup!

Prima dată când m-a luat cu adevărat panica din cauza pandemiei a fost când bunica cu care stăm în aceeaşi curte, mi-a spus că a vizitat-o pe sora ei, iar aceasta a fost depistată cu virusul. Iar în urmă cu câteva zile eu fusesem la cealaltă bunică. Nu-mi păsa dacă luasem virusul, sunt oricum tânără, dar faptul că l-aş fi putut da mai departe persoanelor dragi cu riscuri majore, mă înspăimânta. S-a adeverit pe urmă că doamna respectivă făcuse doar febră, una comună, deci nici în teste nu te poţi încrede 100%!

Spirtul devenise terapie pentru mine, ca pentru cineva cu anxietate. Serul albastru mă calma foarte tare, devenind scut şi probabil şi un tic nervos. Îl foloseam chiar dacă nu atingeam nimic, pentru că mă făcea să mă simt în siguranţă.

După o pauză de 6 luni în care nu am învăţat nimic, mi-a venit greu să tocesc pentru şcoală, iar revederea cu colegii a fost ca un val de panică, ţinând cont că petrecusem timp de calitate doar cu mine; uitasem cum să-mi ţin poziţia corpului relaxată, că trebuie să fac contact vizual, să nu-mi las capul în jos, etc., dar mi-am intrat repede în ritm. Şcoala online este foarte convenabilă, mai ales pentru clasele terminale, pentru că ai mai mult timp pentru învăţat şi mai puţin stres, plus că nu eşti nevoit să îi vezi pe cei pe care nu îi suporţi. Pe Microsoft Teams poţi închide microfonul oricui! Bine că localele se ţin, dar admiterea tot nu se va ţine.

După ce am auzit un spoiler că eu sunt de fapt personajul principal în viaţa mea, am apreciat şi trăit mai acut prieteniile, plimbările, oglinda, muzica, natura. A fost cea mai frumoasă toamnă din toate timpurile, am fost de două ori pe munte, credeam că leşin, am început să meditez, am mai mers şi la teatru, unde masca era chiar uşor de suportat, să dansez în fiecare zi, să-mi fac şi un playlist cu melodii "bad bitch energy" pentru încrederea în sine, să verific cum mă simt, etc.

Am ajuns să nu îmi mai doresc să plec mai repede la facultate, bucurându-mă de străzile oraşului, chiar dacă înainte îl vedeam urât şi plictisitor. M-am oprit din aşteptat vinerea, vara, sezonul nou din serialele preferate, sau nu ştiu ce persoană ca să fiu fericită şi să-mi fie bine. Înainte îmi păstram deoparte hainele mai elegante pentru viitoarele majorate sau ocazii, dar de ce să irosesc timpul aşteptând, când pot face parada modei în fiecare zi, admirându-mă. Din pijamale pătate de mâncare, direct în rochie neagră cu margine argintie, şi spune-mi că nu te simţi invincibilă! Fă acum ceea ce e necesar ca să influenţezi tu ce fel de zi iţi doreşti să ai parte! Am şi aflat că sora mea care în liceu se credea emogirl va deveni mămică, realizând pentru prima dată cât de specială poate fi femeia, fiind binecuvântată cu darul de a dărui viaţă!

Sunt mândră de mine pentru fiecare obstacol depăşit din 2020, pentru că nu m-am mai simţit anxioasă şi nu am mai "overthink" nicio situaţie, împrietenindu-mă cu mine. Mulţumesc!


*
Aşteptăm topurile amintirilor voastre din anul 2020 în word, cu diacritice, pe adresa [email protected], până pe 15 februarie 2021. Mai multe detalii despre acest fel de top aici, într-o invitaţie făcută în 2008, dar încă valabilă. Pe scurt: prima şi singura regulă e că nu e nici o regulă, puteţi scrie despre tot ce v-a rămas în minte şi suflet din 2020. (Redacţia LiterNet)

3 comentarii

  • Felicitări!
    Nanacris, 04.02.2021, 16:43

    Te-am citit cu drag și te-am regăsit în sinceritatea cu care ai scris acest articol (aceeași ca și-n versurile).
    E atât de prețioasă candoarea din sufletul tău...! Să o păstrezi încă mulți ani și să o aperi de răutățile zilnice!
    Felicitări!

    • RE: Felicitări!
      Stoian Raluca, 06.02.2021, 12:51

      Mulțumesc din suflet!


  • Oglinda
    Sorin, 06.02.2021, 13:47

    Mi-a placut mult articolul, cauzalitatea nu determina efectul, ci acesta din urma poate fi modelat in folosul nostru. Totul este sa te pozitonezi pe malul favorabil si sa admiri peisajul vietii in oglinda...
    Si ghici ce, in oglinda te vezi doar pe tine te..
    Multumesc

Rubricile categoriei

Topuri

Publicitate

Sus