2. Prin martie ajungeam cu maşina val-vârtej înapoi acasă la Craiova, la mama. Era sâmbătă şi peste trei zile aveam să intrăm toţi în stare de urgenţă. În Bucureşti lăsasem repetiţiile la un spectacol care n-a mai fost. În "independent" nimic n-a mai fost...
3. Au început proiectele online, şi pentru că erau aşa, n-avea rost să mă întorc în Bucureşti într-un apartament la care am continuat să plătesc chiria, căci am să mă întorc iar, nu-i aşa?
4. Ne-am izolat amândouă în casa în care m-am născut.
5. Proiectele online, mai ales unul, cel mai important, au picat. Un eşec e mai relevant decât un succes, te învaţă introspecţia, un eşec e sfârşitul inocenţei.
Multă muzică, în schimb, multă, multă - învăţ să izolez pasaje, solo-uri, să le recunosc, să le fac să mă bucure, să le urmăresc armonic şi logic ca inervaţiile dintr-o membrană. Mult teatru online iarăşi, învăţ să gust succesul altora. Citit tomuri de poezie, aerobic / stepper / gantere de 5 de care trag prin dormitor & balcon, hrănit pisicile din curtea blocului, astea toate devin a doua natură.
Şi tot mai prinzi câte un vis mic bătând la uşă...
6. Cineva drag vrea să treacă la poezie, a scris până acum de toate.
I-aş spune că e un elefant care vrea să coasă o pânză de păianjen. Fatalul hemoragic & toate patetismele (ştie el care) pot să dea bine în proză (sau nu!); dar poezia... Poezia e străvezie ca o piele pe care o respiri, e un cristal cu puls, poezia se bea, nu se mestecă, i-aş spune-o, n-o fac...
Râd mult, în schimb.
7. Sărbători calde cu mama. Toate.
8. Pe 29 decembrie, prietena mea intră la ATI. O lună mai târziu moare. Covid. Şi ea era mama cuiva.
9. Am citit Biblia, acolo scrie: "Cuvintele acestea, pe care ţi le spun eu astăzi scrie-le pe tăblia inimii tale, veşnic atârnă-le de gâtul tău".
Anul ăsta pe care ţi-l dau astăzi să-l legi ca semn la mână şi să-l scrii ca pe o tăbliţă pe fruntea ta.
Na, acum cine e patetic?
Niciodată să nu refuz un dar, poate fi otrăvit. Să învăţ să spun mulţumesc.
10. Faptul că trăiesc e un succes. Faptul că mama trăieşte e un succes. Nu joc, nu am succes pe scenă, la fel, colegii mei; dar mama e sănătoasă, eu trăiesc, iată succesul. Succesul anului!
After all, tomorrow is another year.
Acum, chiar că mulţumesc.
*
Aşteptăm topurile amintirilor voastre din anul 2020 în word, cu diacritice, pe adresa [email protected], până pe 25 februarie 2021. Mai multe detalii despre acest fel de top aici, într-o invitaţie făcută în 2008, dar încă valabilă. Pe scurt: prima şi singura regulă e că nu e nici o regulă, puteţi scrie despre tot ce v-a rămas în minte şi suflet din 2020. (Redacţia LiterNet)