Valentina Vasilieva a avut 69 de copii.
Recordul este înscris în "Guinness World Records".
Simţise la ea dorinţa, nevoia chiar, de a face copii. Nu o spusese în vorbe, nu pomenise nimic despre căsătorie, nici măcar despre o eventuală mutare a ei la el. Nu-i cerea nimic, decât să-i facă un copil. Într-un fel mut, întreaga ei fiinţă striga după asta.
Sigur că a fost flatat că o femeie tânără, doar cu puţin mai mare decât proprii lui copii, şi-l dorea ca tată pentru copiii ei, dar în acelaşi timp asta l-a pus pe gânduri. Ştia că, sosit momentul în care natura-şi cere drepturile, orice femeie poate confunda apetitul sexual, nevoia de a fi fecundată, instinctele materne incipiente, cu dragostea. Or el nu avea nici o indicaţie că ar fi bărbatul vieţii ei, ci doar că traiectoriile lor se intersectaseră mai mult sau mai puţin întâmplător în acel moment al vieţii lor. Avea însă să fie o legătură de durată? Nimic nu o lăsa să se întrevadă. Nu s-ar fi opus unei a doua căsătorii, nici a unui alt copil. Dar ştia că toate acestea veneau cu o imensă responsabilitate. Se aruncase şi el o dată cu capul înainte, crezând că în timp lucrurile se vor aşeza, însă pe urmă constatase că mai degrabă o luaseră razna. It takes two to tango.
Îmbrăcată doar cu o cămaşă de-a lui închisă la un singur nasture, stătea cu picioarele strânse sub ea pe un scaun cu braţe. El, cu un prosop în jurul şalelor, o privea de jos, de pe podea, pe care se întinsese. Tocmai terminaseră micul dejun, şi veniseră în camera de zi. Depăşind subiectele gastronomic-matinale, discuţia ajunsese să lâncezească, poate şi din cauza căldurii tot mai mari a dimineţii târzii de vară. Perdeaua se mişca delicat în dreptul ferestrei deschise, pe unde câte un rar curent de aer se strecura printre şipcile storurilor lăsate, o dată cu nişte gene subţiri de lumină.
Îşi amintea dificultatea cu care a pornit discuţia, şi felul fals în care s-a derulat de la început până la sfârşit. "E prea devreme pentru tine să faci copii. Ia lecţii de desen, urmează-ţi pasiunea", i-a spus el. Şi-a dat seama că a ratat ceva după privirea ei incredulă. N-a încercat să-l contrazică. Nici nu l-a aprobat. A încercat doar să înţeleagă ce voia de fapt să spună. Pentru că nici el nu părea să ştie, sau dacă ştia, nu credea.
A fost momentul când întâlnirile lor au început să se rărească, până ce au încetat de tot.
La scurt timp ea s-a măritat şi a făcut doi copii, unul după altul.
(Bucureşti, martie 2021)