Pentru iubitorii muzicii bune, Festivalul Internaţional "George Enescu" este un eveniment. El revine odată la doi ani în septembrie şi adună oamenii deschişi către cultură în sălile de concert ale Bucureştilor (iar în 2005 şi ale ţării) propunând o suită de seri muzicale ce devin de neuitat pentru toţi aceşti spectatori şi pentru cei care se apropie de sălile de concert prin intermediul radioului sau televiziunii.
Impactul acestui festival asupra imaginii României în afara graniţelor ar trebui să fie major, iar la ediţia 2005 această probabilitate are şanse să se transforme în realitate datorită unei mediatizări coerente şi mult mai intense în străinătate. E bine sau e rău, nu ştiu, dar în afara graniţelor nimeni nu se va întreba de ce în ultimul moment nu s-a decis suspendarea acestui festival pentru a îndrepta respectivii bani către victimele inundaţiilor din România. Iar unul dintre motive este acela că în Elveţia, să spunem, cultura nu este o... curiozitate, o ciudăţenie şi nici pe departe ceva pentru care trebuie să ne cerem scuze, aşa cum tinde să devină în ochii reporterilor din presa românească cel mai important eveniment cultural al anului.
"Eficientizat" faţă de ediţiile precedente prin contribuţia managerială a preşedintelui său, directorul Operei de Stat din Viena, Ioan Holender, festivalul ce începe în seara de 4 septembrie la Sala Palatului va aduce la Bucureşti până în 20 septembrie muzicieni precum Zubin Mehta, Murray Perahia, Kurt Masur, Dan Grigore, Horia Andreescu, Myung-Whun-Chung, Valery Gergiev, Cristian Mandeal, Nigel Kennedy, Marjana Lipovsek, José van Dam, Elisabetha Leonskaja, Christian Zacharias, Barbara Hendricks alături de orchestre de prestigiu din întreaga lume. De această dată, orchestrele venite din străinătate vor susţine câte două concerte, spre bucuria tuturor - organizatori şi spectatori. Printre ansamblurile implicate se află şase orchestre simfonice din străinătate şi cinci din România şi şapte orchestre de cameră, cărora li se alătură formaţii camerale, companii de balet, formaţii corale sau colectivul Operei Naţionale din Bucureşti care va prezenta ca de obicei opera Oedip.
Personal, mă bucur în mod deosebit pentru faptul că în 2005 s-a păstrat una dintre cele mai interesante achiziţii ale ultimelor ediţii - Piaţa Festivalului "George Enescu" - spaţiu situat între Ateneul Român, Biblioteca Universitară şi Palatul regal în care timp de mai bine de două săptămâni se va auzi muzică clasică şi se va "respira" cultură şi bun gust, fără ca spectatorii să plătească bilet.
Biletele la concertele festivalului sunt foarte accesibile (în cazul abonamentelor, chiar se poate face comparaţia cu biletele la film), dar există şi locuri în primele rânduri care au preţuri mai mari. Cert este că aceia care nu vor păşi în sălile de concert ale festivalului, nu vor putea avea ca argument preţurile biletelor.
Ediţia din 2005 a Festivalului Internaţional "George Enescu" este organizată de Guvernul României prin Ministerul Culturii şi Cultelor, coproducători fiind Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune şi Primăria Municipiului Bucureşti.
În acest an, Concursul Internaţional "George Enescu" se desfăşoară pe trei secţiuni - vioară, pian şi compoziţie, la această din urmă secţiune fiind înscrise 56 de lucrări provenind din 23 de ţări, o cifră impresionantă şi semnificativă dacă ne gândim la faptul că Enescu ţinea cel mai mult la calitatea sa de compozitor. Finalele secţiunilor pian şi vioară sunt programate în ziua de 10 septembrie la Sala "George Enescu" a Universităţii Naţionale de Muzică iar Gala laureaţilor va avea loc duminică, 11 septembrie la ora 16 la Ateneul Român.
Programul concertelor cuprinde ca de obicei şi opusuri enesciene camerale şi simfonice, dintre care nu lipseşte opera Oedipe - cu Orchestra şi Corul Operei Naţionale din Bucureşti dirijate de Michael Boder, avându-l în rolul titular pe Esa Ruuttunen. O victorie a Uniunii Compozitorilor, în festival sunt programate nu mai puţin de 44 partituri contemporane româneşti. Sălile vor fi cu siguranţă neîncăpătoare la integralele Bach (suitele pentru orchestră, concertele brandemburgice) şi Beethoven (concertele pentru pian) programate la sfârşit de săptămână la Ateneul Român, dar sunt de aşteptat mii de spectatori şi la concertele cu Zubin Mehta şi Filarmonica din Israel sau Orchestre National de France, London Philharmonic Orchestra ori Kyrov Symphony Orchestra.
Pentru cei care nu au aflat încă, mai putem spune că la ora 17 sunt programate aproape zilnic concerte la Ateneul Român, iar la ora 19.30 marile concerte simfonice la Sala Palatului, în unele zile fiind propuse şi spectacole la Teatrul Naţional, la Opera Română sau în Studioul "Mihail Jora" al Radiodifuziunii.
În paralel, pentru cei care nu pot merge în sălile de concert din diferite motive, pe scena în aer liber din Piaţa Festivalului vor avea loc zilnic recitaluri susţinute de tineri muzicieni, dar şi spectacole mai deosebite cum este cel organizat de Radio România Cultural sub genericul ENESCUvinte, în care vor putea fi ascultaţi actori de talia lui Victor Rebenciug, Mircea Rusu sau Rodica Mandache, alături de cunoscuţi muzicieni români.