12.01.2022
Carmen Stoianov
Cărțile Psalmilor. Reflexii în sonor
Editura Muzicală, 2019


 

Citiți un fragment din această carte.

***
O introducere

Am în mână cele două volume Cărțile Psalmilor, Reflexii în sonor, semnate de muzicologul Carmen Stoianov - fostă colegă de Conservator și totodată prietenă apropiată - și nu vreau să vă ascund că sunt copleșită de emoție și admirație.

Nu de mult, în prima decadă a lunii decembrie 2021, volumele i-au adus autoarei prestigiosul premiu al Academiei Române pe anul 2019, premiu ce se poate obține o singură dată în viață. Primise înainte, pentru aceste volume, Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, tot pe anul 2019, pentru Cercetare Muzică Sacră.


Cu un CV remarcabil, despre care nu am spațiu să vorbesc acum, Carmen Stoianov este doctor în muzicologie, dar are și un masterat valoros în Studii Culturale Ebraice de la Facultatea de Litere a Universității din București. Conducătorul Disertației de Masterat, regretatul prof. dr. Dan Horia Mazilu, membru corespondent al Academiei Române, a fost cel care i-a sugerat o idee, aceea de a căuta în Psalmi numitorul comun privind numele instrumentelor în conformitate cu originalul ebraic.

Zis și făcut! Carmen nu este omul care să stea pe gânduri, nu este omul care să refuze o provocare și a pornit imediat la drum. Dar, ideea inițială s-a transformat încetul cu încetul într-un amplu demers de studiere a Psalmilor dintr-o nouă perspectivă, aceea a muzicologului.

Drumul a fost lung, ani de zile de muncă, de căutări. Văzând cât de bogată este bibliografia parcursă (peste 400 de titluri la primul volum, chiar mai multe la cel de-al doilea, am numărat eu... de curiozitate), nu știu dacă cititorul va intui acel ceva, care pe mine m-a fascinat. Vorbesc despre modul în care a privit autoarea Psalmii, căutând să își golească mintea (este un fel de-a spune!), ca să poată primi o nouă frumusețe, necunoscută, intuită, căutată și găsită. Îmi spune Carmen: Știi care e ideea... despre Psalmi s-a scris mult și, cu siguranță, de profesioniști străluciți, cu multă știință de carte (filosofie, poezie, teologi, rabini) dar eu i-am citit simplu, ca și cum n-aș ști nimic din ce se știe deja (deși știam eu ceva-ceva...), așa ca un muzicolog uimit de dărnicia informațiilor, de frumusețea lor. Și muzicologul a găsit ce căuta: adevărul dramaturgiei muzicale din Psalmi.

Cercetarea este amplă, acoperind Tehillim (cele cinci Cărți ale Psalmilor ebraici canonici). Aceste prime volume studiază Psalmii 1-41 (volumul I) și 42-72 (volumul II).

Viziunea este nouă, pertinentă și argumentată "la sânge", socotită de autoare doar o punere în discuție, semne de întrebare, posibile viitoare trasee de cercetare, opinie enunțată, de altfel, chiar în subtitlul ambelor volume: Introducere și direcții de cercetare în studiul Psalmilor biblici.

M-aș fi mirat de cuvântul Introducere, pentru o lucrare ce va putea atinge 3.000 de pagini, după estimarea mea - de vreme ce primele două volume din cinci numără deja peste 1.100 -, dar înțeleg bine la ce fel de introducere s-a referit Carmen Stoianov. În lungul, milenarul șir al cercetărilor și interpretărilor ce au constituit o adevărată Filieră a Psalmilor - cum o numește autoarea -, noutatea punctului de vedere deschide calea unor noi și noi interpretări, Filiera fiind, practic, fără sfârșit.

Deși nu face din asta un secret, cercetând și comparând diferitele traduceri, Carmen Stoianov remarcă unele neconcordanțe, lipsuri ori chiar adăugiri ce nu se regăsesc în textul original și, în căutarea științifică pe care o dorește cât mai realistă și totodată obiectivă, traduce ea însăși. Iată ce găsesc într-o notă de subsol:
Este rațiunea pentru care, căutând precizia, coerența de limbaj și abordare mai ales în planul indicilor sonor-muzicali, am realizat și unele traduceri ale formulărilor / indicațiilor aflate pe frontispiciul sau în corpul unora dintre Psalmi, mai ales atunci când am considerat că acestea se impun, fiind vorba despre posibile indicații de formă sonor-muzicală, instrumente, modalitate de emisie sonoră, registre de cântare, efecte vocale, etc.

Cărțile Psalmilor, Reflexii în sonor
nu sunt romane, nici măcar romane de aventuri, cu toate că ceea ce găsim în ele poate fi o aventură în sine. O aventură ce străbate veacurile, istoria, mai ales istoria muzicii care își are rădăcinile bine înfipte acolo, în Psalmi. Carmen îi citește și recitește cu ochii celui care, uimit de oferta generoasă, află prin ei și ne împărtășește "ceva din istoria istoriei muzicii".

Muzicologul a găsit în Psalmi informația sonoră, Starea de Cântec - cum o numește.

Încerc să dau un sumar exemplu și mă uit la Psalmul 13 (potrivit numerotării originalului ebraic canonic). Fiecare Psalm are o fișă descriptivă și atotcuprinzătoare. Autoarea afirmă că Psalmul 13 este învăluit între ambele coperte de cântare. Îmi place termenul ce arată prezența cântării încă de la primele cuvinte - Către mai-marele cântăreților -, readucând ideea la ultimul verset - Cânt Domnului, căci mi-a făcut bine. Din analiza acestui Psalm mai primim o informație deosebită, aceea că întâlnim în el pentru prima dată decizia de tip "angajament de credință" a lui David: aceea de a face o cântare vocală adresată Domnului.

Nu intru în amănuntele analizei poetico-sonor/muzicale sau în alte considerații foarte bine conturate în discursul autoarei, ci merg direct la un alt criteriu privind Psalmul 13, criteriu prezent, desigur, la analizele tuturor Psalmilor (deocamdată în număr de 72). Mă refer la o adevărată muncă de Sisif, aceea de a urmări, de a găsi în toată evoluția componisticii lucrări ale compozitorilor ce au la bază textele psalmice. Iată cum autoarea a identificat acest Psalm în creația unui mare număr de compozitori, începând cu secolele XV-XVI ale școlii franco-flamande și trecând prin istoria muzicii până în zilele noastre. Apar nume cunoscute sau mai puțin cunoscute, de la francezul Josquin des Prez sau venețianul Adrian Willaert, la germanul Thomas Stolzer, periplul continuând și acoperind și alte zone geografice și de timp. Nu îi menționez pe toți, dar nu pot să trec de Claudio Monteverdi (1567-1643), de Georg Friedrich Händel (1685-1759), de Benedetto Marcello (1686-1739), de Felix Mendelsson-Bartholdy (1809-1847), de Johannes Brahms (1833-1897) sau Franz Liszt (1811-1886). Lista continuă cu nume de compozitori ai secolului XX și chiar XXI, dar Carmen Stoianov nu se oprește aici, ci investighează mai departe, găsind acest Psalm și în creațiile unora dintre compozitorii români. Este citat Ștefan Niculescu (1927-2008) pentru monumentala lucrare dedicată unui ansamblu de șase voci bărbătești intitulată Psalmus, apoi compozitorul Theodor Grigoriu (1926-2014) cu o suită pentru cor mixt, care cuprinde 33 de Psalmi. Nu în ultimul rând, Psalmul 13 se oglindește și în creația compozitoarei Carmen Petra Basacopol, căreia, ca și celorlalți compozitori citați, Carmen Stoianov îi face un mini portret. Cum am afirmat de la început, muncă grea, de mare migală, muncă de adânci căutări.

Tot în căutările sale, autoarea a mai urmărit o idee foarte interesantă, aceea a CÂNTĂRII NUMELUI DOMNULUI și a CÂNTĂRII INSTRUMENTALE A NUMELUI DOMNULUI, acel NUME sacru, de nerostit. Dacă în multe traduceri s-a trecut cu vederea diferența dintre cântare vocală și cântare instrumentală, iată că textul ebraic arată clar și stă mărturie faptului că NUMELE DOMNULUI apare întotdeauna însoțit de instrument sau doar instrumental (cele două instrumente tradiționale fiind o harpă, posibil cu zece coarde, care acompania un alt instrument cu coarde a cărui denumire în limba română apare ca alăută, chitară, etc., dar poate fi și lira).

Concluziile ce se află în finalul fiecărui volum ne spun din nou foarte multe. Eu, una, citindu-le, am avut senzația unei veritabile sinteze, o esență plină de substanță, care, pe alocuri, pune noi întrebări, deschizând calea unor noi și noi răspunsuri.

Să vă mai spun un secret: "Mi-a șoptit o viorea" că volumele trei și patru sunt gata și le vom avea în anul 2022.

Și nu trebuie să uit să semnalez că soțul lui Carmen, compozitorul Petru Stoianov, este autorul coperților ce se definesc prin simplitate și simboluri: lira și numărul 1 (cu simbolul ebraic Alef) - pentru primul volum și numărul 2 (cu simbolul ebraic Bet) - pentru volumul secund.

6 comentarii

  • Cinci stelute bine-meritate
    Daniela Stefanescu, 12.01.2022, 00:36

    Dragele mele Nicole si Carmen,
    Aveti primul meu vot, de cinci stelute desigur, de aici de departe, unde abia acum ziua se ingana cu noaptea. Am citit repede si, promit, voi reveni dupa o lectura mai aprofundata a textului lui Carmen Stoianov si a analizei lui Nicole Sima. La voi este trecut de miezul noptii, va las acum, dar nu inainte de a incheia cu: “FELICITARI!”

    • RE: Cinci stelute bine-meritate
      Carmen Stoianov, 12.01.2022, 09:00

      Dragă Daniela, eşti mai mult decât "bine-aşteptată" (dacă îmi este îngăduită exprimarea!). Părerea ta şi opiniile pe care le ai în calitate de literat sunt mereu binevenite. Îmi place formularea de început, cea care susţine "binomul biunivoc" (ce tare sunt la exprimări matematice!) Nicole-Carmen, stabilit în urmă cu peste 50 de ani, la începuturile studenţiei noastre.

      • RE: RE: Cinci stelute bine-meritate
        Daniela Stefanescu, 17.01.2022, 18:36

        Revin după câteva zile cu aceeaşi admiraţie pentru tandemul Carmen–Nicole, colege de MUZICĂ şi prietene de-o VIAŢĂ. Nu mă lungesc aici – adică în cadrul rubricii "Comentarii"; nu cred că-şi au locul aici cronici adevărate, dar vreau să repet ceea ce am scris când, imediat după postarea pe LiterNet a fragmentului semnat de Carmen şi a analizei subtile făcute de Nicole pe marginea volumelor lui Carmen, am acordat primele cinci steluţe de aur. Căci aşa este acest text explicativ al lui Nicole, atât de binevenit, ajutându-ne pe cei care nu suntem specialişti în domeniul abordat, prin exprimări clare şi bine ţintite, să înţelegem ce a fost în sufletul şi în mintea autoarei când a pornit la un drum atât de greu şi l-a parcurs cu atâta dăruire, pasiune şi, desigur, profesionalism. Iar REZULTATUL final al "aventurii" autoarei este, şi el, de AUR, precum primele steluţe urmate între timp de multe altele: adică o adevărată CAPODOPERĂ.

  • O CAPODOPERA elogiată !
    Cristina Gheorghe, 12.01.2022, 19:29

    Este deosebit de impresionant sa citești intii fragmentul din capodopera autoarei Carmen Stoianov , căreia i s-au decernat deja doua premii de mare prestigiu ( al Academiei și cel al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor pentru cercetare in muzica sacra! ) Este deasemeni impresionant sa citești cronica scrisă de Nicole Sima, care e animata de respect pentru efortul enorm făcut de autoare in a scrie asemena lucrare de masiva cercetare a unui domeniu deosebit de complex. Nicole își bazează admirația si respectul pentru acest tom bogat in informații si pentru analiza riguroasa și subtila a datelor culese pe propriile sale cunostiinte de muzicologie achiziționate in anii studenției si de-a lungul unei vieți profesionale dedicate predării muzicii elevilor din liceul de muzică Ciprian Porumbescu.

    Cronica este explicativa si binevenita pentru cititorii lucrării de anvergura a lui Carmen Stoianov, reușind sa ne avertizeze ca vom fi puși in fata unei capodopere, pentru care trebuie sa ne pregătim nu numai mintea, bagajul de cunostiinte de muzica sacra și literatura a psalmilor ci și sufletul, pentru a fi pătrunși de cucernicie și respect.

    Felicitări sunt de rigoare atât pentru autoarea Stoianov cit și pentru cronicara ei, Nicole Sima.

    • RE: O CAPODOPERA elogiată !
      Carmen Stoianov, 14.01.2022, 09:56

      Mulţumesc, Cristina Gheorghe, pentru atenţia pe care ai acordat-o acestor două volume, recent premiate. Deşi formaţia ta principală, pe care o şi exersezi este cea de lingvist, formaţia ta complexă – inclusiv în plan artistic/muzical – şi calitatea ta intelectuală de excepţie te recomandă ca cititor într-o sferă largă, nu doar beletristică, ci ştiinţifică pe domenii diverse.
      Cărţile Psalmilor înseamnă pentru mine încă o cercetare ale cărei etape le-am iubit cu pasiune şi pe care am realizat-o în aceleaşi date cu cele care au premers-o. În plus, potrivit temei abordate, am avut grijă ca adevărul fibrei psalmice să poată fi înţeles şi de cititorii care nu ar fi familiarizaţi pe deplin cu aceasta; de aceea, atenţia mea a vizat "radarul" muzicologic: să nu "scape" amănunte semnificative, pentru ca totul să poată rămâne circumscris acelui tip de dramaturgie muzicală pe care "l-am citit" în Psalmi. Este ideea care m-a călăuzit şi căreia i-am răspuns documentat, cu bucuria de a fi putut avea privilegiul de a urma calea nobleţei acelor idei care m-au convins şi mi-au determinat demersul. Ca de fiecare dată, Nicole Sima, buna mea prietenă şi colegă de studii la muzicologie, mi-a înţeles pe deplin gândul de adânc şi l-a expus cititorilor în cele mai nuanţate date. Îi mulţumesc şi pe această cale, după cum îţi mulţumesc şi ţie, nu doar ca nouă şi avizată cititoare, ci ca nouă parteneră de călătorie pe Calea Psalmilor ebraici…..


  • La ceas de “încă o întâlnire”…..
    Carmen Stoianov, 13.01.2022, 10:21

    Dragă Nicole, nu ştiu cum se face că de fiecare dată “mă citeşti” cu atâta acurateţe. Probabil se aplică vreo zicală binecunoscută iar dacă nu există, o pot face eu “la minut”, parafrazând: “orice text îşi aşteaptă cititorul” – în cazul de faţă comentatorul avizat care a găsit acel dorit “mot propre”…..Şi asta pentru că acum, la fel ca în toate momentele întâlnirilor noastre, s-a produs magia: după ani de studenţie când nu puteam învăţa şi studia decât împreună, chiar şi atunci când nu ne-am văzut cu anii – ne-am intuit reciproc, privirile înlăuntrul nostru – au născut gânduri, idei şi cuvinte, de cele mai multe ori aceleaşi….
    Sunt onorată să am semnătura ta la prezentarea făcută unei cercetări pe care o iubesc cu statornicie încă dinainte de a fi fost pusă pe hârtie – pe când era doar un proiect (modificat de atâtea ori în căutarea formei care să mă mulţumească, încât am uitat şirul acestora….) şi apoi în toate fazele elaborării până la forma finită…..pe care nu o consider decât invitaţie la alte cercetări aprofundate privite din diverse unghiuri, cu răspunsuri la întrebările lansate de mine şi, desigur, cu posibile/nenumărate alte întrebări. În fond, Cărţile Psalmilor, aşa cum “le-am recitit” eu şi cum le-ai perceput tu, nu sunt altceva decât ceea ce am notat ca subtitlu: “Introducere şi direcţii de cercetare în studiul Psalmilor biblici”.
    Ai străbătut – alături de mine –, meandrata Filieră a Psalmilor, ai aflat – ca şi mine –, Starea lor de Cântec şi ai făcut o alegere: Psalmul 13; ai ţintit perfect pentru că graţie acestuia ai putut focaliza un orizont în care fibra contribuţiei muzicale româneşti respiră divers ipostazat.
    Mulţumesc pentru atenţia cu care “m-ai citit”, mulţumesc pentru că iubeşti Psalmii, te aştept la viitoare întâlniri şi, desigur, îi mulţumesc lui Răzvan Penescu pentru disponibilitatea de a găzdui parte din trăirile noastre.


Publicitate

Sus