Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Crăciun  Sageata  Poveşti de Crăciun la LiterNet

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Crăciunul meu începe


Dorina Musceleanu

22.12.2005
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Crăciunul meu începe, deja, din 22 decembrie - demult, dar la aceeaşi dată, ar fi trebuit să fiu într-un tren - şi se termină, aproximativ, în iunie - luna în care arunc bradul, scandalizând vecinii.

La fiecare Crăciun fac salată de boeuf, cârnaţi, sarmale, ciuperci cu maioneză şi borş de găină.



© imagine Marta Tomşa
În acelaşi timp, fac parte din generaţiile care au privit, pe un perete de o culoare incertă, poveşti nenumărate (s-ar putea să mint, iniţial ascultam “Albă-ca-Zăpada” la “placă”, îmi imaginam - nu ştiu de ce - un om fără trăsături la uşă, încadrat de doi lei (care, mult mai târziu, pe o plajă, aveau să primească numele generic de “Leul Tommy” şi să miaune ca o mâţă), cărora nu aveam - încă - forţa imaginară sa le ripostez, astfel încât pijamalei de culoare roz îi asortam pantofii cu toc-cui ai mamei şi o porneam, agale, prin oraş, până ce tatăl meu - scos brusc din şedinţă - intra în încăperea în care alţii mă aşezaseră deja pe masă - chipurile, să le spun poveşti pentru liniştirea lor - fără nici o expresie, exact ca după mulţi ani, la un alt Crăciun - ultimul - care, evident, începuse deja din data de 22 - când a venit la mine cu o gramada de “blatişti”, o păpuşă în formă de om mic, dar cu picioarele inversate şi o săniuţă pe care - deşi uitase - mi-o mai adusese odată, sub alta formă - dar nu asta contează, ci, poate, faptul că în acea seară de Crăciun ar fi vrut să mănânce toată salata de boeuf şi n-a făcut-o, a revenit a doua zi, pe neaşteptate şi mi-a spus - răspicat - că o vrea (dacă mai este).

Ce ţin minte?

Tatăl meu, aplecat peste farfurie, mâncând.
Tatăl meu, într-un alt anotimp, aplecându-şi capul şi sprijinindu-l de-un zid, în lumină, cu ochii închişi.
Tatăl meu, mângâindu-mă în toţi acei ani trecuţi.
Tatăl meu, uimit.

Crăciunul meu începe, în fiecare an, astfel şi de termină în acelaşi fel.

Îndrăgostită sunt, însă, de fiecare dată.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

ARHIVA RUBRICII

Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Colindul din nucă, Ana-Maria Androne-Bouman (4.4/5 - 8 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Moşul şi Banca - o poveste de Crăciun, Diana Cuzic (5.0/5 - 3 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Invitaţie la poveste de Crăciun, Redacţia LiterNet (5.0/5 - 10 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Culoarea Crăciunului, Iulia Hossu (5.0/5 - 9 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Domnul C., Alexandra Mariniţu
Sageata Toate articolele din această rubrică


RUBRICILE CATEGORIEI

Sageata Felicitările Fundaţiei Hope and Homes for Children România


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer