Ciric

O promoție "Electro" (șaizeci-ș-nouă, mi se pare), pentru prima întâlnire a lansat o întrebare: "Care credeți c-ar fi locul potrivit pentru-a petrece prima noastră întâlnire, numită «Electro 10»?" Pamfil le răspunde fulger: "Fără dubii vă indic: cea mai bună variantă e s-o facem la Ciric. Servesc chelnerițe faine, iar în preajmă sunt boscheți, în care o să ne-ascundem perechi, fete și băieți."

După încă un deceniu, pregătirea este mare. Atenți, organizatorii pun aceeași întrebare și din nou omniscientul absolvent, numit Pamfil, cu răspunsuri competente vrea să dea un sfat util: "Suntem oameni de valoare, nu persoane de nimic, merităm s-o facem lată, într-o crâșmă din Ciric. Printre alte lucruri bune despre ei am auzit că au o orchestră trăznet. Vom dansa, deci, negreșit."

La treizeci de ani, se știe, lucrurile se complică, cei care organizează au în ei puțină frică și de-aceea, către public întrebarea o repetă, prin e-mail și telefonic, făcând o mică anchetă. Ghiciți cine la anchetă a dat cel mai prompt răspuns? Tot Pamfil, îndrumătorul, n-a ținut nimic ascuns: "Cred că nu aveți vreun dubiu ce propunere vă zic: cunoscuta Vila Oana, amplasată în... Ciric. Eu am constatat acolo cât de bine se gătește: fripturi, ciorbe, sărmăluțe și specialități din pește."

Patruzeci de ani trecut-au. Telefoane, griji, emoții... "Unde o să fie cheful?" ne-ntrebăm, din nou, cu toții. Pamfil, și de-această dată, onorează prompt ancheta: "La Ciric, sunt foarte sigur, nu-s probleme cu dieta. Cu nevastă-mea, Maria, am servit acum un an preparate excelente, în stil vegetarian."

La cincizeci de ani, desigur, tot Pamfil este prezent cu exemple grăitoare și cu un sfat competent: "Știți și voi că în coloană am șuruburi și o tijă și că orice deplasare eu o fac cu mare grijă. La Ciric nu am probleme, căci mă mișc foarte ușor, pe o rampă dichisită, de acces în cărucior, iar de peste drum, Maria, din al ei lăcaș de veci, mă supraveghează tandru la agapa mea 50."

Peste zece ani, firește, iarăși se sărbătorește. Pamfil este contactat, pentru a fi consultat, pe Facebook, că e mai trendy dar răspunsu-i doar tăcere. "S-o fi dus" gândesc colegii și oftează cu durere. Numai Eugen insistă, niciodată nu abdică, sună, sună și iar sună, receptorul se ridică și aude vocea stinsă a colegului Pamfil:
- Alo, vă invit să-mi spuneți cu ce pot să fiu util?
Pauză...
- De ce nu-mi spuneți, că doar v-am rugat frumos, cu ce chestii importante v-aș putea fi de folos?
- Pamfil, tu ne dai emoții. De ce n-ai răspuns nimic, când te-au întrebat colegii dacă mai vii la Ciric?
- Dacă vin? Ce întrebare! Voi veni și bine-mi pare, căci n-am fost, cinstit îți zic, niciodată la... Ciric!