Unii nici nu îndrăznesc să te atingă, se tem că te vei destrăma ca o nălucire
alții vor să facă din pielea ta covoare
costume de protecție
amulete
Câteodată surprinzi o licărire de tristețe într-o privire oarbă
Sau o pâlpâire de dorință adevărată într-un zâmbet ironic
Dar nu durează decât atât cât ține căderea
a orice
de la nivelul ochilor la pământ
Unii te îngroapă în ofrande închipuite sau chiar îți fac daruri
de care n-ai nevoie
Îți laudă merite pe care nici n-ai vrea să le ai
Îți umplu inima cu gablonțuri
Unii te vor icoană, mereu departe, rece,
de neatins
Au nevoie doar să creadă în existența ta
Alții se leagă la ochi înainte de a te atinge
Ca să nu îți asocieze forma cu gustul trupului
Fiecare vrea ceva anume, precis
O floare de colț, un corn de fildeș
un dicționar
un cod secret
un cuțit cu care să poată sfâșia membranele care îi sufăcă
o cale de scăpare din văgăuna în care stau chirciți
Vor să alungi trecutul, să îl îngropi adânc
să torni peste el beton armat
sau să îi ajuți să se prăbușească lin
vor să le iubești disperarea
furia cu care sfâșie tot ce a mai rămas întreg
să le iubești liniștea falsă
pasiunea trucată
să le iubești fiecare minciună în parte și fiecare truc
cu dragoste adevărată
vor să te doară
vor să-ți lase cicatrici
vor să ții tu minte ce încearcă ei să uite
să sufli peste cuvintele în care nici ei nu cred
și să le dai viață
unii vor să nu exiști deloc
să fii doar ceva bun
ceva tare
ceva care poate fi prizat ușor
și nu distruge ficatul sau inima
Câteodată te-apucă pofta să închizi ochii
să te prefaci că nu-ți dai seama
și te lipești lasciv
de minciunile unuia sau altuia
Sau îți vine
să săruți într-o gară
un necunoscut
ca și cum chiar ar exista
acele lucruri minunate
care te ajutau să adormi
în copilărie
"A trebuit să fug foarte departe de mine
dar ceva mă tot aduce înapoi
o vrajă rea
alung-o
împușc-o
fă ceva!"
îți cere el
iar tu, smerită
îți dai sufletul pentru foamea trupului
sau trupul pentru foamea sufletului