Uvertură cu şase goluri

Germania - Costa Rica 4-2
Polonia - Ecuador 0-2

Telefonul a sunat şi m-am trezit buimac. "Tati, dai o cafea?" Am zis că da fără să mă uit cît e ceasul. Nico zîmbea lîngă mine în pat, pe jumătate goală. Mi-a spus că s-a trezit de la şapte, dar n-a frămîntat-o examenul. "Dar ce?"am întrebat-o. "Am tot aranjat în gînd echipa Argentinei". La asta n-am avut replică.

Mondialul a început în capul iubitei mele cu două zile mai devreme decît startul oficial, un Germania - Costa Rica de scris în cartea recordurilor, lipsit de crispare şi de-a dreptul destrăbălat pentru o uvertură care se prevestea sobră, măcar că o avea protagonistă pe reprezentanta gazdelor, nemţii ştiind în general de glumă foarte puţin. Şase goluri la primul meci al unui Mondial nu s-au marcat niciodată, ceea ce emoţionează şi bucură, pe mine mai mult, pentru că două dintre ele le-a luat Germania, pe care n-o sufăr şi, ca atare, îmi place că e şubredă în defensivă. Ba chiar şubredă tare, dacă Wanchope, un costarican cunoscut relativ, i-a marcat două goluri. Sigur, m-a uimit dinamica de care nemţii au dat dovadă, neobişnuită pentru berbecii aceştia care pun capul în pămînt şi-i dau înainte.

Dincolo de certitudinea că nu se punea nici o secundă problema învingătoarei, dincolo de bucuria mea copilăroasă şi gratuită la reuşitele latino-americanilor, Germania nu aduce prea tare cu o pretendentă serioasă la titlu, iar Costa Rica pare rătăcită la Mondiale. Sigur că e doar primul meci, un fel de consultaţie de rutină la dentist, după care afli că n-ai nici o carie, dar ar trebui să te speli mai des pe dinţi.

Prima seară a avut finalul aşteptat cu o echipă a Ecuadorului minunată în plăcerea ei de a tăvăli o Polonie mare şi proastă cît o zi de post. Hurtado, Delgado, Tenorio, un şir de nume coborîte de la Quito, un oraş dincolo de nori unde au clacat şi Brazilia şi Argentina. De ce n-ar fi clacat şi Polonia, la Gelserkirchen? Nu cred că Mora, portarul care şi-a vopsit tricolorul pe faţă, ar fi putut încasa vreun gol aseară, dovadă că europenii au trimis de două ori în bară în ultimele şase minute.

N-a fost o zi rea, dar azi e marea dramă pe care mă văd nevoit să o trăiesc de la ora 22.00, cînd Argentina întîlneşte Cote d'Ivoire, adică favoritele mele între ele. Tot e bine, dacă privesc lucrurile ca un învingător, pentru că ai mei vor învinge, indiferent din ce parte aş privi lucrurile.