UC Campus Recreation Center, proiectat de Morphosis (morphosis.com/architecture) între 1999-2002, este gândit în aceeași linie expusă în episoadele anterioare. Nu este o clădire, ci un ansamblu de intervenții: parcarea uriașă care trona în față a fost preschimbată în parc cu tumuli, vegetație și, o dată la 18 ani, invazii de cicade (am prins și eu două); de partea cealaltă, sunt stadionul și alte clădiri dedicate atletismului, dintre care unele foarte recente (spre pildă: o fațadă ondulatorie propusă de Bernard Tschumi - traverse360/cincinnati-architecture/) într-un amplasament cu neputință de rezolvat, la prima vedere. Între aceste două bariere, Thom Mayne a propus o federație de obiecte și funcțiuni, dispuse sub, alături și deasupra unei extensii a Main Street din campus. Main Street is almost alright, anunțau autorii R. Venturi & alii în Learning from Las Vegas.
Or, aici, strada devine o coloană vertebrală. Ea trece ca spațiu complet exterior, ca spațiu interior ansamblului, dar netrecând prin clădiri și ca spațiu complet interior, fagocitat, pe rând, de câte vreo funcțiune publică. Parcurgând-o, înțelegi cum, într-un amplasament parțial înclinat, se pot lua decizii radicale: excavare masivă pentru o piscină aflată la subsol, dar scăldată în lumină naturală; precum și pentru alte funcțiuni sportive la demisol, plus două cantine supra-etajate, unde mâncam adeseori în cele șase luni petrecute la UC în 2012, ca visiting profesor. Deasupra sunt spații publice ale studenților și un cămin studențesc.
Arhitectura contemporană ne propune asemenea entități mai degrabă urbane decât arhitecturale, felii de oraș cu propriul verde, cu spațiu public interior și exterior, comerț, loisir, dar și cu spații private. Așa și aici. Tonul, pesemne, a fost dat de Rem Koolhas cu Euralille, dar acum toate firmele mari lucrează la interfața oraș / arhitectură, mai degrabă decât clădiri unicat înfipte în amplasament, oricât ar fi acestea de spectaculoase.
Ansamblul Morphosis este extrem de complex, inclusiv structural. Enorme console elansate sugerează dinamica cerută de prezența stadionului echipei Cincinnati Bearcats. Ce unifică toată această federație de funcțiuni, forme, dispuneri pe verticală și pe orizontală este placarea exterioară cu aluminiu, complet diferită de cărămida proprie campus-ului.
Mai sunt câteva clădiri în campus care se abat de la sanctitatea ubicuă a cărămizii aparente, începând chiar cu DAAP, după cum i se supun acesteia arhitecți de la care nu te-ai fi așteptat, precum Frank Gehry, despre care va fi vorba în episodul următor, când voi spune câteva cuvinte despre cel de-al doilea campus al UC, cel medical, aflat la nord-est de primul, reprezentând cel mai important pol de putere academică al universității.