Traducere, transfer, tranzit, trend etc. French Theory și Generația 80
Intervenție în cadrul Colocviului anual al Asociației de Literatură Generală și Comparată, 17-18 noiembrie 2022, Universitatea Transilvania din Brașov.
Rezumat
Sub acest titlu îmi propun să fac o scurtă prezentare a încercărilor mele de a extinde lucrul cu ideea de traducere de la tematizarea ei teoretică pur și simplu, așa cum am început-o în cartea Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest) din 2015, în direcția unei instrumentalizări și aplicări practice cît mai extinse, mai variate, mai înnnoitoare și mai responsabile, trecînd, inevitabil, printr-o tematizare preliminară a înseși posibilităților unei astfel de instrumentalizări, etapă care reprezintă stadiul actual al investigațiilor mele (așa cum se vor concretiza ele într-o carte aflată în lucru, sub titlul reBAbel): traducerea înțeleasă și elaborată nu numai ca posibilă grilă de lectură, ci și ca filtru de-re-constructiv al unor concepte și categorii teoretice consacrate. Chiar dacă neanunțată în titlu, intervenția mea își propune și avansarea cîtorva elemente pentru o posibilă ecuație "traducere și/ca ecologie".
Introducere
Hölderlin, nebunia traducerii: Giorgio Agamben, La folie Hölderlin. Chronique d'une vie habitante (1806-1843), 2022 (2021).
Ideea de traducere poate traduce, meta-traduce, multe alte idei. E trans-categorială, re-pune în proces. Eu lucrez dublu cu ideea de traducere: speculativ și performativ.
Nu doar dubletul, perechea "traducere și transfer", în traducere nu sîntem niciodată doar doi, perechi de limbi, de autori, de opere, ci mult mai mulți și, mai ales, în expansiune, proliferanți. Traducere, transfer, tranzit etc. Nu există, de fapt, transfer, dacă nu dă loc la traducere. Nu există decît traducere sau tranzit. Dar nici acesta nu mi se pare a se putea realiza fără "urme", fără "aderențe", adică fără traducere. Transferul fără traducere e simplu tranzit, care și el, cum spuneam, este de fapt imposibil. Nimic nu poate să treacă sau fie transplantat fără pierderi și fără adaosuri, fără transformări, adică fără traducere.
Traducere, transfer, tranzit, trend etc. Cu traducerea, prin traducere intrăm în logica multiplicării și a proliferării incontrolabile, a metabolizării pînă, uneori, la camulflaj și irecognoscibil.
Trendul vine, intră, e chemat și preluat, și înrîurește. Tinde și trage după el, deformează cîmpul.
Traducere și rizom. Traducere și paradigma vegetală, foarte "la modă" ca simptom. Traducere și metabolism, traducerea ca metabolizare: războiul celulelor.
Reiterarea, reluarea unei anumite critici a (schemei) comunicării (cibernetice, deci hiper-politice), care este aplicată și culturii în ansamblu și mai cu seamă traducerii: original-emițător, limbă-canal, codare/decodare etc. Care ar fi locul traducerii? Unde e traducerea în această schemă? Întreaga schemă este traducerea. Nu există limbă-sursă și limbă-țintă decît ca ipostazieri metafizice instrumental-pedagogice. Aceasta e doar o modelizare, una dintre modelizările posibile ale procesului, secționează un proces vital, de osmoză poate, o circulație, un schimb (sangvină sau nu, oricum fluidă) vitală, o circulație care e, în sine, dar doar privită ca proces de ansamblu, tra-ducere: pan-traducere, am putea spune. De la o modelizare la alta, meta-traducere-proces a unei modelizări mașinice într-o modelizare "naturistă", vegetală - ecologică sau ecosofică. Traducere și ecologie, așadar.
Există creație rizomatică, înmugurire de limbi și înflorire de idiomuri, ca proiecte de limbă, utopii de popor și comunități etc.
Modelizare și metaforă. Meta-traducere speculativ-performativă, în act. Scris-traducere, scris traductiv, tradu-scriere.
Citat comentat
Traducere și ecologie: Baptiste Morizot.
Lecturi
Asamblaj de fragmente actualizate din conferințele În traducere - Pămîntul scrie. Postmodernitate și deconstrucții obiective. O antopologie (septembrie 2020) și Accelerare: pragmatismul artei, aventurile transatlantice ale suprarealismului, ecologia (Revoluția Pămîntului) (septembrie 2021).
Întîlnirea din pămînturi. Punctaj ai dialogului video cu artistul Vlad Basarab, Galeria Galateea, miercuri, 23 noiembrie 2022.
"Din pămînturi" este subtitlul tehnic-genial al artistului însuși, pe care nu puteam să-l ratez. Vlad Basarab colindă lumea și unește pămînturile, solurile, pe verticala lor universală, descoperindu-le singularitatea indistinct natural-culturală și depliindu-le memoria. Miza lucrului și a reunirii sub semnul artei ca meșteșug tradițional în formă continuată, altfel spus mizele ceramicii care pune în comunicare pămînturile, mi se par enorme azi, cînd este vorba numai despre un Pămînt pe care l-am abuzat și pe care visăm iar, prostește, să-l abandonăm "prometeic" abandonaților sorții. Despre toate astea și despre multe altele va începe să fie vorba mîine / AZI / ACUM, pentru că această discuție este abia un prim pas dintr-o călătorie mai lungă.
Titlu: povestirea și volumul de povestiri de debut (1947) al lui Marin Preda (proaspăt centenar).
Mizele ceramicii azi: mi se par enorme, în contextul declarării Antropocenului și a crizei-mutației ecologic-climatice și a biodiversității. Întoarcere la pămînturi, în pluralitatea lor care reunește, readuce, reface și "repară" laolaltă Pămîntul, Planeta, singura. Post-teritorial, după ce pămînturile și solurile au fost - și continuă - să fie saturate cu sînge. Teritoriile rup, distrug Pămîntul, îl transformă în cenușă. Se poate lucra cu cenușa?
Lutul e memorie în sine, memorie virgină - dacă se poate spune așa - a pămîntului lucrat de om în mod indistinct utilitar și artistic. Pămînt lucrat, dar nu exploatat, extras, secătuit, separat de el însuși.
Nu întîmpălător am adus Estetica întîlnirii, modelul hylemorfic aristoteloc, metafora sau schema cărămizii: filosofia a început nu numai sub semnul (pitagoreic) al muzicii (adică al matematicii), sau sub cel theoretic-vizual-intelectual (Platon), ci și sub semnul (aristotelic) al ceramicii, al lucrului cu lutul, în care materia părea pasivă, "feminină", dar de fapt conține o pre-formă imanentă. Discuție, polemică. ÎNTREB.
Vlad Basarab este un artist călător, explorator și experimentator, care redescoperă pămînturile din care este format Pămîntul, și care, așa cum vom vedea, cum ne va spune, sper, el însuși, reface de fiecare dată cîte un Pămînt din mai multe pămînturi, în amestecuri alchimice, ca și cum ar fi vorba de vin, de cupaje sau asamblaje, iar apropierea dintre soluri și vița-de-vie nu este deloc întîmplătoare.
Anecdotic, mi-am adus aminte și că parfumul pe care îl "practic" de multă vreme este Terre de la Hermès: Terre d'Hermès.
Întîlnire, provocare de întîlniri: cu locuri și oameni. Și cu un artist.
I. EXTENSIV
Scurt portret de artist: video - performance - instalație - ceramică (= limbaj)
Ceramică și arheologie: ce este lutul pentru tine? (și memorie, și virgin). Pliurile sînt/figurează straturile, care se acoperă/protejează/învelesc unele pe altele. PLIU = STRAT. "Plierea memoriei" este Pămîntul însuși, pămînturile din Pămînt. Plierea evidențiază straturile. Cărțile: memoria materială, omul înscris ca urmă, Pămînt = Carte.
Ceramică, geografie, geologie: parcurs, sondări, explorări și experimentări, întîlniri cu oameni și locuri. Locuri izolate și îndepărtate, aflate la mare distanță unele de altele și acoperind deja, aproape, lumea.
Întîlniri cu locuri, oameni, soluri ("pămînturi"), tradiții, experimente.
1. Horezu - București - Otopeni
2. SUA, Alaska, Anchorage - spațiu vulcanic
3. SUA rest
4. America Latină: Bolivia, Peru, Chile, Mexic, Cuba
5. China
Rolul cutremurelor și legătura de fond, structurală la propriu, între cutremur și ceramica exploratorie, explorator-experimentală, ceramica nomadă așa cum o practici tu.
II. INTENSIV, tehnic, adică metafizic (Heidegger)
Cercetare și experimentare.
Etapele:
- Explorare, Prospectare (mostre) - CERCETARE
- Excavare
- Pregătirea materiei - amestecul. CERCETARE + EXPERIMENTARE
- Formarea: deducerea sau impunerea formei? Revenire la hylemorfism, la Estetica întîlnirii
- Arderea - EXPERIMENTARE
"Forțarea materiei, încercarea materiei, împingerea ei pînă la limite." EXPLICAȚII
Tehnic, spiritual, metafizic.
Intervenție în cadrul Colocviului anual al Asociației de Literatură Generală și Comparată, 17-18 noiembrie 2022, Universitatea Transilvania din Brașov.
Rezumat
Sub acest titlu îmi propun să fac o scurtă prezentare a încercărilor mele de a extinde lucrul cu ideea de traducere de la tematizarea ei teoretică pur și simplu, așa cum am început-o în cartea Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest) din 2015, în direcția unei instrumentalizări și aplicări practice cît mai extinse, mai variate, mai înnnoitoare și mai responsabile, trecînd, inevitabil, printr-o tematizare preliminară a înseși posibilităților unei astfel de instrumentalizări, etapă care reprezintă stadiul actual al investigațiilor mele (așa cum se vor concretiza ele într-o carte aflată în lucru, sub titlul reBAbel): traducerea înțeleasă și elaborată nu numai ca posibilă grilă de lectură, ci și ca filtru de-re-constructiv al unor concepte și categorii teoretice consacrate. Chiar dacă neanunțată în titlu, intervenția mea își propune și avansarea cîtorva elemente pentru o posibilă ecuație "traducere și/ca ecologie".
Introducere
Hölderlin, nebunia traducerii: Giorgio Agamben, La folie Hölderlin. Chronique d'une vie habitante (1806-1843), 2022 (2021).
Ideea de traducere poate traduce, meta-traduce, multe alte idei. E trans-categorială, re-pune în proces. Eu lucrez dublu cu ideea de traducere: speculativ și performativ.
Nu doar dubletul, perechea "traducere și transfer", în traducere nu sîntem niciodată doar doi, perechi de limbi, de autori, de opere, ci mult mai mulți și, mai ales, în expansiune, proliferanți. Traducere, transfer, tranzit etc. Nu există, de fapt, transfer, dacă nu dă loc la traducere. Nu există decît traducere sau tranzit. Dar nici acesta nu mi se pare a se putea realiza fără "urme", fără "aderențe", adică fără traducere. Transferul fără traducere e simplu tranzit, care și el, cum spuneam, este de fapt imposibil. Nimic nu poate să treacă sau fie transplantat fără pierderi și fără adaosuri, fără transformări, adică fără traducere.
Traducere, transfer, tranzit, trend etc. Cu traducerea, prin traducere intrăm în logica multiplicării și a proliferării incontrolabile, a metabolizării pînă, uneori, la camulflaj și irecognoscibil.
Trendul vine, intră, e chemat și preluat, și înrîurește. Tinde și trage după el, deformează cîmpul.
Traducere și rizom. Traducere și paradigma vegetală, foarte "la modă" ca simptom. Traducere și metabolism, traducerea ca metabolizare: războiul celulelor.
Reiterarea, reluarea unei anumite critici a (schemei) comunicării (cibernetice, deci hiper-politice), care este aplicată și culturii în ansamblu și mai cu seamă traducerii: original-emițător, limbă-canal, codare/decodare etc. Care ar fi locul traducerii? Unde e traducerea în această schemă? Întreaga schemă este traducerea. Nu există limbă-sursă și limbă-țintă decît ca ipostazieri metafizice instrumental-pedagogice. Aceasta e doar o modelizare, una dintre modelizările posibile ale procesului, secționează un proces vital, de osmoză poate, o circulație, un schimb (sangvină sau nu, oricum fluidă) vitală, o circulație care e, în sine, dar doar privită ca proces de ansamblu, tra-ducere: pan-traducere, am putea spune. De la o modelizare la alta, meta-traducere-proces a unei modelizări mașinice într-o modelizare "naturistă", vegetală - ecologică sau ecosofică. Traducere și ecologie, așadar.
Există creație rizomatică, înmugurire de limbi și înflorire de idiomuri, ca proiecte de limbă, utopii de popor și comunități etc.
Modelizare și metaforă. Meta-traducere speculativ-performativă, în act. Scris-traducere, scris traductiv, tradu-scriere.
Citat comentat
Traducere și ecologie: Baptiste Morizot.
Lecturi
Asamblaj de fragmente actualizate din conferințele În traducere - Pămîntul scrie. Postmodernitate și deconstrucții obiective. O antopologie (septembrie 2020) și Accelerare: pragmatismul artei, aventurile transatlantice ale suprarealismului, ecologia (Revoluția Pămîntului) (septembrie 2021).
Întîlnirea din pămînturi. Punctaj ai dialogului video cu artistul Vlad Basarab, Galeria Galateea, miercuri, 23 noiembrie 2022.
"Din pămînturi" este subtitlul tehnic-genial al artistului însuși, pe care nu puteam să-l ratez. Vlad Basarab colindă lumea și unește pămînturile, solurile, pe verticala lor universală, descoperindu-le singularitatea indistinct natural-culturală și depliindu-le memoria. Miza lucrului și a reunirii sub semnul artei ca meșteșug tradițional în formă continuată, altfel spus mizele ceramicii care pune în comunicare pămînturile, mi se par enorme azi, cînd este vorba numai despre un Pămînt pe care l-am abuzat și pe care visăm iar, prostește, să-l abandonăm "prometeic" abandonaților sorții. Despre toate astea și despre multe altele va începe să fie vorba mîine / AZI / ACUM, pentru că această discuție este abia un prim pas dintr-o călătorie mai lungă.
Titlu: povestirea și volumul de povestiri de debut (1947) al lui Marin Preda (proaspăt centenar).
Mizele ceramicii azi: mi se par enorme, în contextul declarării Antropocenului și a crizei-mutației ecologic-climatice și a biodiversității. Întoarcere la pămînturi, în pluralitatea lor care reunește, readuce, reface și "repară" laolaltă Pămîntul, Planeta, singura. Post-teritorial, după ce pămînturile și solurile au fost - și continuă - să fie saturate cu sînge. Teritoriile rup, distrug Pămîntul, îl transformă în cenușă. Se poate lucra cu cenușa?
Lutul e memorie în sine, memorie virgină - dacă se poate spune așa - a pămîntului lucrat de om în mod indistinct utilitar și artistic. Pămînt lucrat, dar nu exploatat, extras, secătuit, separat de el însuși.
Nu întîmpălător am adus Estetica întîlnirii, modelul hylemorfic aristoteloc, metafora sau schema cărămizii: filosofia a început nu numai sub semnul (pitagoreic) al muzicii (adică al matematicii), sau sub cel theoretic-vizual-intelectual (Platon), ci și sub semnul (aristotelic) al ceramicii, al lucrului cu lutul, în care materia părea pasivă, "feminină", dar de fapt conține o pre-formă imanentă. Discuție, polemică. ÎNTREB.
Vlad Basarab este un artist călător, explorator și experimentator, care redescoperă pămînturile din care este format Pămîntul, și care, așa cum vom vedea, cum ne va spune, sper, el însuși, reface de fiecare dată cîte un Pămînt din mai multe pămînturi, în amestecuri alchimice, ca și cum ar fi vorba de vin, de cupaje sau asamblaje, iar apropierea dintre soluri și vița-de-vie nu este deloc întîmplătoare.
Anecdotic, mi-am adus aminte și că parfumul pe care îl "practic" de multă vreme este Terre de la Hermès: Terre d'Hermès.
Întîlnire, provocare de întîlniri: cu locuri și oameni. Și cu un artist.
I. EXTENSIV
Scurt portret de artist: video - performance - instalație - ceramică (= limbaj)
Ceramică și arheologie: ce este lutul pentru tine? (și memorie, și virgin). Pliurile sînt/figurează straturile, care se acoperă/protejează/învelesc unele pe altele. PLIU = STRAT. "Plierea memoriei" este Pămîntul însuși, pămînturile din Pămînt. Plierea evidențiază straturile. Cărțile: memoria materială, omul înscris ca urmă, Pămînt = Carte.
Ceramică, geografie, geologie: parcurs, sondări, explorări și experimentări, întîlniri cu oameni și locuri. Locuri izolate și îndepărtate, aflate la mare distanță unele de altele și acoperind deja, aproape, lumea.
Întîlniri cu locuri, oameni, soluri ("pămînturi"), tradiții, experimente.
1. Horezu - București - Otopeni
2. SUA, Alaska, Anchorage - spațiu vulcanic
3. SUA rest
4. America Latină: Bolivia, Peru, Chile, Mexic, Cuba
5. China
Rolul cutremurelor și legătura de fond, structurală la propriu, între cutremur și ceramica exploratorie, explorator-experimentală, ceramica nomadă așa cum o practici tu.
II. INTENSIV, tehnic, adică metafizic (Heidegger)
Cercetare și experimentare.
Etapele:
- Explorare, Prospectare (mostre) - CERCETARE
- Excavare
- Pregătirea materiei - amestecul. CERCETARE + EXPERIMENTARE
- Formarea: deducerea sau impunerea formei? Revenire la hylemorfism, la Estetica întîlnirii
- Arderea - EXPERIMENTARE
"Forțarea materiei, încercarea materiei, împingerea ei pînă la limite." EXPLICAȚII
Tehnic, spiritual, metafizic.