29.11.2022
Campusul medicinei este separat de restul universității, dar sunt extrem de apropiate unul de celălalt. Acolo este un alt motiv de faimă: spitalele universitare, dintre cel dedicat copiilor era recunoscut pe plan federal, nu doar local. Aici, cel puțin două motive de vizită pentru cel care caută starchitecture: unul este Institutul Vontz de cercetări biomoleculare, făcut de Frank Gehry (galinsky.com/vontz) și Institutul de neuroștiințe (perkinswill.com/gardner-neuroscience-institute, arh. Perkins+Will), aflat în imediata proximitate a primului obiectiv citat, o clădire din 2019, multi-premiată (Winner: Built-More than $25 million (construction cost), American Institute of Architects, 2021 / Câștigător: Heal-Best of Healthcare (>35,000 Sq Ft) IIDA Georgia, 2021 / Bronz, Healthcare Over 10,000 SF, Design Excellence Awards, ASID Georgia, 2020 / Design Excellence, Distinguished Building; AIA Chicago, 2019 / Winner: Healthcare Category, The Architect's Newspaper, 2019 / Editor's Pick: Façades Category, The Architect's Newspaper, 2019 / Bronze Award, Healthcare Category WAN Awards, 2019 / Build Ohio Award, Associated General Contractors of Ohio, 2019 / Award of Merit ENR Midwest, 2019 / Honorable Mention, Conceptual Design Category, Contract Magazine, 2018).

Clădirea lui Gehry este atipică în ansamblul operei sale, în primul rând din pricina utilizării cărămizii (aparente), marcă identitară a campusului. Clădirea este o federație de curbe moi, dispuse pe verticală, preluând cumva curbele amplasamentului colinar. Cadrele ferestrelor sunt extrudate către exteriorul formelor moi care agregă ansamblul, iar geamurile propriu zise sunt lipite pe aceste cadre. Înăuntrul acestei sculptotecturi, puțin spațiu ce slujește drept atrium și este luminat zenital. În schimb, sunt câteva piese de mobilier din fâșii de lemn curbat, cunoscute din partea de început a operei maestrului, azi nonagenar. În față, spre vest adică, o sistematizare verticală care utilizează integral pământul excavat și creează relief (o economie semnificativă în bugetul unei construcții și o idee care, la noi, încă nu prinde rădăcini), cu o fântână arteziană, să zicem, ca un țărm de mare și o imensă frunză de bronz ce plutește pe ea. Cred că sistematizarea verticală, despre care am vorbit, este o calitate a tuturor lucrărilor prezentate: Morphosis a umplut cu pământul excavat o fostă parcare, transformând-o în parc.

În fine, a doua clădire îmi este și mie necunoscută, fiind recent construită (ultima mea vizită la UC a fost în 2015, când am fost invitat de fostul meu profesor, John E. Hancock, la festivitățile legate de pensionarea sa). Și ea se abate de la regula campusului de cărămidă, propunând un relief de fațadă dublă și o dispunere pe orizontală a straturilor / etajelor, ceea ce, dacă îmi reprezint bine relieful colinar în care este amplasată, reprezintă o contrapondere conceptuală la curbele lui Gehry, mai degrabă verticale. În spate, spitalele sunt uzine de sănătate și arhitectura nu sare peste umbra funcțiunilor stricte. Dar aceste două edificii, aflate și la strada care conectează cele două campusuri, înnobilează zona medicinală a universității.

Data viitoare, câteva cuvinte de încheiere a acestui serial, dedicate impactului pe care l-a avut acest proiect de augmentare, prin arhitectură, a unui loc amplu din oraș, asupra împrejurului campusurilor și asupra centrului orașului Cincinnati.

(va urma)

0 comentarii

Publicitate

Sus