28.12.2022
Finalul de an 2022 aduce cu el - invitabil aș zice! - și sentimentul de bilanț, cu tot ceea ce înseamnă asta. Și cum faptele și evenimentele în ceea ce ne privește au fost multe, bogate și interesante, cinstit recunoaștem că speranța de a ieși pe plus, cum s-ar zice, s-a împlinit, iar noi respirăm ușurați. Am pornit la început de 2022 cu un bagaj de curaj și încredere care a folosit ca ceea ce pusesem pe hârtie să se concretizeze în proiecte vii, incitante și care să (ne) demonstreze că am ales bine.

Despre Proiect 9. Teatru Românesc Contemporan pus la cale la începutul stagiunii 2021 / 2022 am făcut vorbire atât pe plan local, dar mai ales în plan național, astfel încât n-a durat mult ca despre ceea ce intenționează dramaticul gălățean să facă, și drumul pe care intenționează să meargă, să se afle și să se vorbească. Echipa care a inițiat și care coordonează tot ceea ce înseamnă direcția acestui proiect este formată din Florin Toma (Director General) și Radu Horghidan (Consultant Artistic) alături de un staff cu sarcini și responsabilități precise. Ca să reiau, ideea noastră este cea a unui program artistic pe termen mediu conceput și inițiat în totalitate de către Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galați, cu participarea regizorilor Leta Popescu, Cristian Ban și Adrian Iclenzan, care vor monta aici, în total, nouă spectacole de teatru pe durata a trei stagiuni consecutive (Stagiunea 2021-2022, Stagiunea 2022-2023, Stagiunea 2023-2024). Cele nouă spectacole vor avea la bază texte românești de teatru, texte noi scrise special pentru trupa de actori de la Galați, dar și creații colective generate de actori sub îndrumarea regizorilor. Scopul fundamental al proiectului este - urmează vorbe mari, dar pe măsura lucrurilor pe care ni le propunem - unul de revitalizare a actului teatral prin abordarea unor mijloace de creație și producție diferite față de cele cu care teatrul gălățean a operat până acum, dar și prin reanalizarea raporturilor dintre instituție, artiști, spectacol și public.

Principiile unității și diversității, căutarea unei identități și a unui spirit al locului, libertatea de creație, căutarea sensului și a relevanței artistice, creația colectivă, democratizarea actului creației și a actului managerial, descoperirea de noi mjloace de expresie actoricești și regizorale, idea de colectiv de creație și dezvoltarea de dramaturgie românească contemporană sunt doar câteva dintre ideile care stau la baza acestui proiect.

Formula aleasă, care implică colaborarea cu trei regizori în următoarele trei stagiuni are menirea de a crea noi perspective în raport cu actul creației și producției de spectacol și permite dezvoltarea unui limbaj comun, extinderea căutărilor artistice dincolo de un proiect singular, crearea unei senzații constante de work-in-progress și conștientizarea ideii că teatrul este un proces viu care nu se încheie odată cu premiera unui spectacol. Trebuie spus că implicarea trupei noastre a fost de 100%, în sensul în care toți actorii au fost prinși în cele trei spectacole ale acestei prime stagiuni dedicată acestui proiect.

Așa stând lucrurile, teoria a trebuit repede pusă în practică, și primul episod al acestui ambițios proiect, a fost lansat.

20 februarie 2022 - Adrian Iclenzan a spart gheața cu spectacolul ... ÎN ȚARA MINUNILOR. După 2 luni de repetiții, încercări, descifrări, descoperiri, texte scrise și re-scrise, spectacolul a reușit să coaguleze la un loc toată forța, inspirația și creativitatea unei trupe care și-a dorit poate mai mult ca oricând să-și arate imensul potențial. Asemeni unei explozii de frenezie și totală implicare, spectacolul a semănat cu o eliberare din chingile restricțiilor care au sufocat vreme de doi ani viețile și activitățile esențiale ale artiștilor din toață lumea, noi nefiind vreo excepție. Pentru că, așa cum spunea la acea vreme regizorul Adi Iclenzan: "Forțele pe care le pune în mișcare o perioadă neașezată ne alimentează spectacolul". Și chiar așa a fost! Creație colectivă de această dată, actorii fiind cei care au participat efectiv la realizarea textului bazat pe tot ceea ce înseamnă fake news, realități deformate, teorii ale conspirațiilor, toate pornite din forța manipulatoare a internet-ului care se insinuează din ce în ce mai acut în viețile noastre, ale tuturor. Adevăruri spuse cu umor amar, pe alocuri chiar negru, dezvăluiri tăioase ale unor fapte reprobabile, discursuri aparent banale care se transformă în sentințe ce au legătură mai degrabă cu ceea ce ne imaginăm decât cu realitatea, fuga de o raportare cinstită în favoarea unei abordări fanteziste și golită de conținut, cam acestea ar fi zonele pe care personajele acestui spectacol le explorează, le aduc în fața publicului pe care îl invită să le cunoască. Posibil o confruntare cu noi înșine și cu lipsa noastră de cinste, cum bine spunea o spectatoare după una din repezentații! De ținut minte...

17 aprilie 2022 - Și a urmat episodul doi al ambițiosului nostru proiect: O REPETIȚIE MOLDOVENEASCĂ în regia lui Cristian Ban. Din nou un creator cunoscut de trupă, confirmat de public și de critică, din nou un artist care ne cunoștea și rezona cu dorințele noastre. Acum, un spectacol mai amplu, cu o distribuție mai mare și cu un text (re)descoperit din dramaturgia românească. Construit sub forma unei comedii, spectacolul transmite un mesaj cu nuanțe duioase despre începuturile teatrului românesc pe care - așa cum spune Radu Horghidan, interpretul lui Costache Caragiali - îl vom lua de pe jos și-l vom înfățișa așa cum era la vremea aceea, dar cu mijloacele teatrului de azi. Textul scris la 1844 prinde viață și ne stârnește un râs revigorant, păstrând pe final o ușoară compasiune / compătimire pentru artiștii naivi dar atât de hotărâți să facă cum or putea să aducă în lumina scenei teatru scris în limba română. Cristian Ban ne conduce delicat, aproape prin învăluire, în lumea și universul acelei trupe entuziaste, extrem de colorate, în demersul său generos care înseamnă de fapt, o reverență față de înaintași și lupta lor nobilă. Aceeași reverență o putem face și azi către truditorii teatrului, căci paralela este evidentă.... Tot de la un spectator!!!

Foto: Tudor Neacșu

3 iulie 2022 - Pe final de stagiune, vara fierbinte și începutul lunii iulie au marcat o premieră națională cu semnătura regizoarei cu origini în orașul nostru, pe numele ei Leta Popescu. Leta era la prima colaborare cu teatrul nostru, iar dorința ei de a face un spectacol pe care să-l dedice într-un fel (sau mai multe!!!) Galațiului, în speță locului ei de baștină, a fost primit cu toată deschiderea, cu-atât mai mult cu cât era gâdilat orgoliul nostru de concitadini. În textul semnat chiar de ea și intitulat VRABIA, povestind despre copilăria și adolescența ei din perioda anilor '90 dintr-un oraș muncitoresc aflat într-o derivă post-comunistă dar și într-o veșnică tranziție, Leta admite că evoluția ei ulterioară are rădăcini și în acest trecut, această urbe, acel cartier, acei vecini, acea familie, acea școală, acel liceu,... etc. Și o face cu un umor veritabil, delicios, iar faptul că vorbește pe limba celor cărora li se adresează o face și mai dezirabilă. Am observat acest lucru cu fiecare reprezentație, și reușita absolută a acestei producții o reprezintă și faptul că nu putem spune că există o vârstă anume căreia i se adresează, dovadă publicul eterogen și reacțiile la remember-ul pe care-l propune Leta. La finalul reprezentației pe care am avut-o la Teatrul Odeon din București (invitați în cadrul Festivalului Național de Teatru, 2022) am surprins reacția și replica unei spectatoare: ... Mi s-a făcut dor de Galați...!!! Deci: GOOD JOB, Leta!

Și pentru ca finalul de an să fie ca o îmbrățișare și un gest de mulțumire spectatorilor care ne-au răsplătit cu dragostea lor, dar mai ales cu prezența numeroasă la întreaga noastră ofertă, am pregătit o declarație pe măsură: LOVE AFTER în regia lui Eugen Făt. Conceput ca o continuare a spectacolului AFTER LOVE din stagiunea precedentă, acest LOVE AFTER incită și provoacă printr-o poveste inspirată de serialul TV Scenes from a Marriage (producție S.U.A., 2021, un remake după serialul omonim al lui Ingmar Bergman din anii 1973). Atent la detalii și la nuanțele poveștii, regizorul Eugen Făt reușește să transmită mesaje care să te pună pe gânduri, să te forțeze să nu fii indiferent, pentru ca, în final, să te situezi de partea unuia sa altuia dintre protagoniști. Și aici am remarcat o replică a unei spectatoare: Revoltătoare femeia asta! (referitor la personajul feminin!). Încă un pariu câștigat!

Cu gândul la pașii următori și la isprăvile pe care le pregătim pentru 2023, n-am stat mult pe gânduri și încet, dar sigur, încercăm și noi să deslușim secretele TINEREȚII FĂRĂ BĂTRÂNEȚE ȘI A VIEȚII FĂRĂ DE MOARTE. Pentru că acesta este spectacolul aflat acum în pregătire de echipa coordonată de regizorul Adrian Iclenzan. Ținem pumnii strânși, la fel și speranțele că ne va reuși și acest demers! Actorii sunt entuziaști, căile nu sunt bătătorite, iar ingredientele rămân aceleași: CURAJ, SPOR ȘI INSPIRAȚIE! Să ne revedem cu bine în Noul An!

(Mona Sandu este secretar literar al Teatrului Dramatic "Fani Tardini" Galați)

*
Așteptăm topurile / retrospectivele amintirilor voastre din anul 2022 în word, cu diacritice (nu uitați un titlu și o fotografie reprezentativă pentru unul din momentele anului 2022), pe adresa [email protected], până pe 15 ianuarie 2023. Mai multe detalii despre acest fel de top în invitația de aici. Pe scurt: prima și singura regulă e că nu e nici o regulă, puteți scrie despre tot ce v-a rămas în minte și suflet din 2022. (Redacția LiterNet)

0 comentarii

Rubricile categoriei

Topuri & Retrospective

Publicitate

Sus