Arhitectul Ion Căpșuneanu. Realizări și pătimiri

Citiți prefața acestei cărți aici.


Subsemnații ARHITECT ION CĂPȘUNEANU, Ajutor de Primar și ION TULBURE, Șeful Secției Arhivei și Registraturii, am procedat primul la predare și secundul la primirea următoarelor acte:
1. Una mapă cu lucrări și planuri pentru construirea unui hotel în stațiunea Mamaia, Nr. 23134/936; 23589/936; 22945/936 cu 11 planuri și anume: fațada laterală, idem spre lac, etajul 1, 2, 3 și 4, secție, parter, fațada laterală stânga, idem spre mare și plan situație.
2. Una mapă cu lucrări relativ la construcția unui etaj la școala Normală Nr. 1479/940 cu 2 devize, 2 planuri ale etajului, idem fațada principală și 2 caiete de sarcini.
3. Una mapă cu lucrări pentru construcția meselor din beton din piața Grivița Nr. 1478/940 cu 2 devize, 2 planuri, parter și 2 caiete de sarcini.
4. Una mapă de lucrări pentru completarea școalei primare Nr. 10 cu 2 clase și cancelarie, cu un deviz, un plan fațadă principală, idem al parterului, al fundației și caiet de sarcini.
5. Una mapă cu planuri de parcelare al plajei Mamaia Nr. 802/935 cu un memoriu, 2 tablouri de supr. loturilor.
6. Una mapă cu lucrări pentru construcția a 8 prăvălii la Obor Nr. 1477/940, cu 2 devize, 2 planuri și 2 caiete de sarcini.
7. Una mapă cu lucrări pentru construcția a 2 umbrare în piața Griviței Nr. 1476/940, 1 deviz, 5 exemplare planuri, 2 caiete de sarcini.
8. Una mapă cu lucrări pentru construcția unui garaj Nr. 1474/940 cu 2 devize, 2 caiete de sarcini și 4 planuri.
9. Una mapă cu lucrări și planuri proecte pentru crearea unui parc public, proectul unui parc public cu anexele specificate în proect.
10. Una mapă cu lucrări pentru construirea a 8 prăvălii de scânduri în piața Anadol- chioi, 2 planuri, 2 devize și 2 caiete de sarcini.
11. Una mapă cu lucrări pentru executarea unei colonade decorative în Parcul C.F.R. Nr. 37810/942 cu 2 devize și Nr. 26457/942, un caiet de sarcini.
12. Una mapă cu lucrări pentru construirea unui birou de control la bariere Nr. 28534/942 cu 2 devize, un caiet de sarcini Nr. 21773/942 și 16130/942.
13. Una mapă cu lucrări pentru mutarea cimitirului evreesc Nr. 22132/942, 31083/942 cu un deviz Nr. 36803/942, un deviz Nr. 38705/942, 31532 și 38773/942^[ii].
14. Una mapă cu diverse lucrări relativ la planul de sistematizare Nr. 6400, 8407/940 al Ținutului Marea, idem 11980/940 cu un plan și decizia Nr. 10, idem Nr. 3495, 11162, 8297/940 al Primăriei, Nr. 2596/940 cu 2 planuri, un proces verbal al comisiei de sistematizare, jurnal Nr. 3 al comisiei, un memoriu justificativ și un regulament de sistematizare al orașului Bazargic, 2 regulamente pentru funcționarea comisiei de sistematizare Nr. 20911, 14580, 20912, 11636, 20913, 8750, 20914, 8745, 20915, 11541, 24901, 9863, 1299, 5537, 18781/939 al Ținutului Marea cu 2 planuri, Nr. 26807 cu 1 plan, 29839, 21916/939 al Ținutului Marea, Jurnal Nr. 3 în 3 exemplare, Nr. 6464/940, Nr. 22853/939 al Ținutului Marea, Nr. 16675/939 cu un contract, Nr. 6465, 6466, 2545, 6487, 25444/940 cu un plan, 6463, 668, 7776/940 și 11467 al Primăriei cu un Jurnal Nr. 3, Nr. 16839 și 22704/940 cu 2 regulamente de construcții și alinieri ale orașului Călărași.
Drept care am încheiat prezentul proces verbal în 3 exemplare, care unul va rămâne D-lui Ajutor de Primar Arh. I. Căpșuneanu, iar 2 vor rămâne în arhiva Primăriei.

Am predat,
Ajutor de Primar
ss. Arhitect I. Căpșuneanu

Am primit,
Șeful Arh. și Registr.
ss. Ioan Tulbure

A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr 7113, vol. 1, jf. 165-165v.


Noi, Șeful Poliției orașului Caracal,
Văzând cererea D-șoarei HARDEN NADEJDA, înregistrată la Nr. 6589/944 și pe baza datelor existente la dosarul respectiv,
Că D-șoara HARDEN NADEJDA (zisă NAD1A) a fost cu domiciliu obligatoriu în acest oraș, începând de la data de 12 Octombrie 1943 și până la 23 August 1944, când s-a ridicat regimul la care era supusă^[iv].
Pentru care eliberăm prezentul certificat spre a-i servi la reabilitare.
Susnumita, la venirea în orașul Caracal, a declarat că până atunci a avut domiciliul în Constanța, strada Traian Nr. 25.

ȘEFUL POLIȚIEI, ss. Indescifrabil

Nr. 6589
1944 Septembrie 11

A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr. 7113, vol. 1, f. 148.


Sub acest titlu, citim în coloanele confratelui "Cuget Liber" următoarele:

"Între alți satrapi ai terorismului antonescian local, trebuie amintit cazul arhitectului Căpșuneanu. L-am fi uitat, dar s-a însărcinat singur să ne aducă aminte că mai trăiește. L-am văzut plimbându-și iar insolența pe străzile Constanței. În urma unei absențe mai lungi, revenirea lui în oraș după 23 August pare că vrea să dea impresia că a fost și el o victimă a trecutului. Dar nimeni nu v-a fi indus în eroare. Nici o grupare nu-l poate primi în sânul ei. Amenințările lui "te trimit în lagăr!" le-au auzit prea mulți. Teroarea lui n-o poate uita nimeni. Mai ales n-o pot uita muncitorii de la Primărie. Ambele categorii de muncitori, cei permanenți, cu "salarii", pe cari îi lovea cu amenzi regulate, și "ceilalți", de la munca silnică obligatorie. Căpșuneanu a fost cel care a început și a urmărit sistematic la Constanța aplicarea bătăii, ordonate de Killinger, evreilor din detașamentele de muncă.

Prima cerere adresată de Căpșuneanu Cercului Teritorial, spre a se aplica mai multor evrei câte 25 de lovituri, a fost pusă la dosar de căpitanul Comănescu. Ca șef al biroului special, acest om și-a dat seama că, înjosiți, obosiți, înfometați, sclavi nenorociți aflați la cheremul lui Căpșuneanu, sufereau îndeajuns ca să nu li se mai adauge și bătaia. Dar Căpșuneanu nu s-a lăsat. L-a amenințat pe căpitanul Comănescu cu o plângere la "mareșal", la care susținea, în fața tuturor, că are mare trecere. Sub amenințarea "mareșalului" a obținut "satisfacție": măturătorii evrei au fost bătuți. Demnă satisfacție pentru un intelectual. Ce-ar fi să ne arate măcar acum că are într-adevăr simțul edilității și să pună mâna pe-un măturoi și pe-un tumbărău și să pornească la lucru sub supravegherea lui Valsan?".

M. CORNEA

A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr 7113, vol. 1, f. 55.


1945 Mai 17

ROMÂNIA
MINISTERUL JUSTIȚIEI
TRIBUNALUL POPORULUI
ACUZATORUL PUBLIC CAB. 7
B-dul Ferdinand nr. 92
București
Nr. 623


Avem onoare a vă înainta trei declarațiuni date de Mișu Birer și Trachterberg Ștefan, spre a le avea în vedere cu ocazia cercetărilor referitoare la detașamentele de muncă^[vii].

Acuzator Public
ss. D. Săracu^[viii]

D-sale Domnului Acuzator Public P. Grozdea^[ix].

A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr 7113, vol. 1, f. 96.


Pr. 16 Maiu 1945
 
La dl. Acuzator Public Petre Grozdea
ss. Indescifrabil


Subsemnatul Mișu Birer din Cța. Str General Manu nr 65^[xi], declar că fiind la muncă obligatorie în detașamentul primăriei Constanța în anul 1942, într-o zi am lipsit cu învoirea Șefului de la Salubritate numai 15 minute, la fel a lipsit și prietenul Moritz Scharl și șeful detașamentului Emil Grimberg, pentru că a intrat în Biroul D-lui Ajutor de Primar Căpșuneanu Ioan, fără banderolă galbenă. Pentru toate aceste motive, ajutorul de primar Arhitectul Ion Căpșuneanu, domiciliat în București, str Cereș nr 17, arhitect la C.F.R.^[xii], a făcut un raport către Marele Stat Major prin C. Teritorial Constanța, ca să fim deportați în Transnistria cu familia noastră. Statul Major a transformat în loc de^[xiii] Transnistria, ca să fim bătuți, lucru care sa executat, sa adunat tot detașamentul în Curtea Economatului din Str. Scarlat Vârnav și la care a asistat Dl. Loc. Colonel Ionescu Gheorghe, Dl. Maior Medic Balaban, Dr Salvării și Dl. Aj. Primar Căpșuneanu Ioan. Cu toate insistențele D-lui Colonel Ionescu și a D-lui Maior Balaban pentru a ne face o mustrare^[xiv] sau o morală, ca să fim iertați că suntem oameni bătrâni care am făcut războiul 916/918 și Dl. Emil Grimberg ofițer în Armată, însă Dl. Căpșuneanu^[xv] na ținut cont și a dat ordin să ne bată, am fost aplecați pe o capră de lemn și bătuți cu centironul.

În tot timpul munci am fost suspectați și bruscați de către acest Dl. Căpșuneanu. Tot Dl. Căpșuneanu a fost acela care a dat ordin să scoate pietre de marmoră din Cimitirul Vechi Evreesc, care a pavat sensul unic în Piața Ovidiu. Tot Dl. Căpșuneanu a dat ordin ca (indescifrabil în text) și restul mormintelor rămase să fie transferate la Cimitirul Mare, lucru care s-a executat într-un timp foarte scurt, zorind oameni ca nu cumva să lucrăm mai mult câteva zile, din această cauză a mai rămas morții nedezgropați, rămânând în părăsire, pe care teren a fost închiriat și care sa cultivat ovăz și zarzavat.

Pentru mărturie sunt toți oamenii care au lucrat în detașamentul Primăriei, Moritz Scharl, Emil Grumberg și subsemnatul, care am suferit bătaie, tot D-lui a dat ordin ca oamenii care sunt repartizați de către C. T. în ultimul timp să nu mai fie plătiți, motivând că nare nevoie de oameni.

Aceasta îmi este declarația pe care o semnez ss. Mișu Birer
Bir. Populației Nr. 12407/10934/943 Cța

A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr. 7113, vol. 1, jf. 97-97v.


Dos. No. 21/945


Noi, Petre Grozdea, Acuzator Public al Cab. No. 15 de pe lângă Trib. Poporului.

Având în vedere că din lucrările ce formează obiectul acestui dosar cu care am fost sesizați de către Cab. No. 7 Acuzator Public D. Săracu, prin adresa No. 623 din 17 Mai 1945, referindu-se la cercetări cu privire la detașamentele de muncă.
 
Văzând că din examinarea declarațiunilor ce formează actul de sesizare rezultă că este necesar a se cita învinuiții Arhit. Ion Căpșuneanu și Plot. Ad-tor. Rosiu Vasile pentru a fi interogați asupra faptelor ce li se pun în sarcină, cum și martorii rezultați din acte.

În vederea acestora, dispunem:
Fixează termen pentru cercetări la 30 Mai 1945 ora 8:30 a.m., pentru când se va cita pentru interogator învinuiții Arh. Ion Căpșuneanu, arhitect din București, Str. Cireș No. 17, et. I și Rosiu Vasile, Plot. cu Ad-ția Spitalului Militar Constanța, cum și martorii rezultați din acte.

Dată la Cabinetul nostru astăzi, 22 Mai 1945.

Acuzator Public, ss. P. Grozdea
Termen la 30 Mai 1945 ora 8

Învinuiți cu mandate de aducere
No. 220 - Arhit. Căpșuneanu Ioan - București str. Cireș No. 17 et. I
No. 221 Telegramă - Rosiu Vasile - Plot. cu Ad-ția Spitalului Militar Constanța

Martori cu mandate
Mișu Birer din Constanța - Str. G-ral Manu No. 65
Ștefan Trachtemberg din Constanța - Str. B-dul Domnița Ileana No. 2
Israel Mihail din (indescifrabil în text) - Triaj-Constanța
Gheltman Arnold din (indescifrabil în text) - Triaj-Constanța
Kleckner Michel din (indescifrabil în text) - Triaj-Constanța
Fichman Marcel din (indescifrabil în text) - Triaj-Constanța

No. 222 agent V. Ilie cu mandatele și citările din Capitală.
Chestor Poliție Constanța cu mandatele pentru executare.

A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr 7113, vol. 1, f. 166.


CHESTURA POLIȚIEI CONSTANȚA
Biroul Siguranței
No. 3567 S.
1945, Maiu 28


La adresa Dvs. No. 221 din 25 Maiu 1945, avem onoare a înainta, odată cu prezenta, pe numiții: Mișu Birer, Ștefan Trachtemberg, Israel Mihael, Gheltman Arnold, Klencker Michel și Fihman Marcel, toți din Constanța, ceruți de Dvs.
 
În ceea ce privește pe plotonierul Vasile Rozin, de la Serviciul Spitalului Militar Constanța, Vă facem cunoscut că susnumitul a fost arestat de Parchetul Militar Cța. și urmează a fi înaintat Dvs. cu adresa nr. 60292 a acelui Parchet.

CHESTORUL POLIȚIEI
ss. indescifrabil

Șeful Bir. Siguranței ss. indescifrabil

A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr 7113, vol. 1, f. 167.


ROMÂNIA
MINISTERUL JUSTIȚIEI
TRIBUNALUL POPORULUI
ACUZATORUL PUBLIC CAB....
B-dul Ferdinand Nr. 92
BUCUREȘTI
 

De depoziția martorului Mișu Birer, ascultat în ziua de 28, luna Mai, anul 1945, conform art. 152, 153, 154, 157 și art. 304 din pr. pen.
Martor propus de: acuzare, acuzat Ion Căpșuneanu.
Numele martorului: Mișu Birer.
Etatea: 50 de ani.
Locul nașterii: Fălticeni.
Domiciliul: Constanța, str. G-ral Manu Nr. 65.
Ocupația: Funcționar.
Legătură cu învinuitul: nu.
[...]
Jurând conform art. 153 din pr. pen. declară: Mențin reclamațiunea ce am făcut împotriva fostului ajutor de primar Ion Căpșuneanu, cu adăugirea că atitudinea pe care numitul o avea față de noi era venită numai din ură ce avea împotriva noastră, a evreilor. Nu ne permitea, între altele, să ne ducem la vizita medicală și cu toate că suferinzi, preferam să muncim, cu tot riscul sănătății noastre, temându-ne de amenințările și persecuțiunile la care știam că ne va supune ajutorul de primar. Unul din cei care au fost grav maltratați de Căpșuneanu Ion a fost colegul Mircea Tamberg, dentist din Constanța, str. Cuza Vodă 71, pe motiv că fiind numit de la Serviciul Salvării Primăriei la Inspectoratul de Jandarmi de către Cercul Teritorial, n-a mai trecut și prin filiera ajutorului de primar, ci s-a mulțumit să anunțe pe șeful detașamentului, Emil Grimberg.

Citindu-i-se stăruie și semnează.
ss. Mișu Birer

A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr 7113, vol. 1, jf. 101-101v.


Dosar Nr. 21/945

Noi Petre Grozdea, Acuzator Public al Cabinetului nr. 15 de pe lângă Tribunalul Poporului.
Văzând că pentru astăzi s-au prezentat și audiat ca martori Kleckner Michel, Gheltman Arnold cum și învinuitul plutonier Rozin Vasile, căruia i s-a luat un interogatoriu asupra faptelor ce i se pun în sarcină, declarațiuni care s-au consemnat aparte și anexat la dosarul cauzei, lipsind martorul Fichman Marcel.
 
Având în vedere că din cuprinsul declarațiunilor luate astăzi, cum și din lucrările dosarului, rezultă că faptele ce se pun în sarcina învinuitului Arhitect Ion Căpșuneanu, fost ajutor de primar al comunei Constanța, diferă de faptele ce se impută învinuitului Plot. Rozin Vasile de la Spitalul Militar Constanța, ele fiind distincte.

În atare situațiunei,

A se disjunge cauza privitoare la învinuitul Arhitect Ion Căpșuneanu ce formează obiectul dosarului nr. 21/945 al acestui Cabinet, de cauza privitoare la învinuitul Plot. Rozin Vasile, de care urmează a se forma un dosar separat. Amână cercetările în ce privește cauza Arhitect Ion Căpșuneanu (Dosar nr. 21/945), la 6 Iunie 1945 ora 8:30 a.m., pentru când se vor chema telegrafic martorii prin Chestura Poliției Constanța și anume: Moritz Scharl, Emil Grumberg, Mircea Tamberg și Fichman Marcel.
Se va urmări cu mandat de aducere învinuitul Arhitect Ion Căpșuneanu în strada Cireș Nr. 17 et. 1 și la Direcția G-rală C.F.R.

Dată la cabinetul nostru astăzi, 30 Maiu 1945.

ACUZATOR PUBLIC
ss. Petre Grozdea

A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr 7113, vol. 1, f. 168.


ROMÂNIA
MINISTERUL JUSTIȚIEI
TRIBUNALUL POPORULUI
ACUZATORUL PUBLIC CAB....
B-dul Ferdinand Nr. 92
BUCUREȘTI
 

De depoziția martorului Emanoil Grunberg, ascultat în ziua de 6, luna Iunie, anul 1945, conform art. 152, 153, 154, 157 și art. 304 din pr. pen.
Martor propus de: ACUZARE.
Numele martorului: Emanoil Grunberg.
Etatea: 43 de ani.
Locul nașterii: Medgidia, jud. Constanța.
Domiciliul: Constanța, str. Ion Lahovari nr. 13.
Ocupațiunea: Funcționar de bancă.
Legături cu învinuitul: Ion Căpșuneanu, nu are.
[...]
Jurând conform art. 153 din pr. pen. declară: Mențin declarația dată astă zi de marți separată, declarațiune ce face parte integrantă din prezenta. În completare mai depun și 2 tablouri de pietrele funerare scoase de la cimitirul vechi și transportate în noul cimitir, tablouri făcute din ordinul lui Căpșuneanu, care dorea să știe zi cu zi ce anume pietre funerare s-au scos și transportat din cimitir. Rostul era, după câte bănuiesc, spre a-și putea da seama de randamentul nostru de lucru, căci aceste situații nu se cereau de organele superioare.

Acuzator public,
ss. indescifrabil

Martor,
ss. E. Grunberg

A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr 7113, vol. 1, f. 106.


ROMÂNIA
MINISTERUL JUSTIȚIEI
TRIBUNALUL POPORULUI
ACUZATORUL PUBLIC CAB....
B-dul Ferdinand Nr. 92
BUCUREȘTI

De depoziția martorului Mircea Vasile Taumberg, ascultat în ziua de 6, luna Iunie, anul 1945, conform art. 152, 153, 154, 157 și art. 304 din pr. pen.
Martor propus de: Acuzare.
Numele martorului: Mircea Vasile Taumberg.
Etatea: 41 de ani.
Locul nașterii: București.
Domiciliu: Constanța, str. Cuza Vodă Nr. 82.
Ocupațiunea: dentist.
Legătură cu învinuitul: -
[...]
Jurând conform art. 153 din pr. pen. declară: Am fost concentrat pentru munca de folos obștesc și repartizat la început Inspectoratului de Jandarmi Constanța, unde aveam un Cabinet Dentar.

În cursul lunei Maiu 1942, fiind cerut de către medicul șef al Salvării Primăriei orașului Constanța, Dr. Anastasiu Radu, am fost mutat de Cercul Teritorial la Serviciul Salvării, serviciu dependent de Primăria orașului, ca oficiant sanitar.

Prin urmare am fost înglobat în detașamentul de evrei repartizat de Cercul Teritorial Primăriei Orașului Constanța pentru muncile necesare. Conducător al activității noastre la Primărie era ajutorul de primar Ion Căpșuneanu, arhitect de meserie.

Pe Căpșuneanu îl cunoșteam încă dinainte, din vedere, fără să fi avut vreun fel de relații cu dânsul. Se spune că este evreu botezat. De altfel și eu sunt creștinat prin botez.

Din ce motive nu știu Căpșuneanu mi-a purtat o ură permanentă, căutând ca prin toate mijloacele ce avea la îndemână, mai ales că situațiunea mea era dependentă de D-sa, să-mi creieze cele mai mari neajunsuri. Îmi explic această atitudine printr-o întâmplare petrecută cu câtva timp înainte de a începe persecuțiunile împotriva evreilor, când ne găseam amândoi la Tribunalul din Constanța, unde aveam respectiv procese împotriva impunerilor fiscale. Grupul de avocați în mijlocul cărora mă aflam comentând prezența lui Căpșuneanu la Tribunal, comentarii la care luam și eu parte, a avut darul ca să-mi creieze această profundă antipatie pe care mi-o purta Căpșuneanu, care la un moment dat auzise probabil de la cineva din grupul în care mă aflam aceste cuvinte: "Acum să vedem ce are să mai spună Iuda, întrucât deși botezat, tot Iudă a rămas". Eu am căutat să-l apăr, apărându-mă în același timp și pe mine, întrucât și eu eram tot creștin botezat. Atitudinea mea a fost rău înțeleasă probabil de Căpșuneanu, care și-a manifestat pornirile de mai târziu.

Nemulțumit că trecerea mea de la Inspectoratul de Jandarmi la Serviciul Salvării s-a făcut direct, fără intervenția sa, Căpșuneanu m-a controlat permanent, în scopul de a mă găsi în culpă cu ceva pentru a mă pedepsi. Mi-am făcut serviciul conștiincios până în luna Octombrie când, după insistentele stăruințe ale Inspectoratului de Jandarmi, Cercul Teritorial m-a repartizat din nou acelui Inspectorat, cu adresa 141198/942, adresă cu care s-a comunicat Primăriei acest lucru. Cu toate dispozițiunile care s-au dat în acest sens, Căpșuneanu a refuzat să execute ordinul Cercului, reținându-mă la Salvare, după care, la câteva zile, m-a trimis la muncă pe teren, la măturatul străzilor și strânsul gunoiului.

La noua intervențiune făcută de Cercul Teritorial către Primărie prin adresa nr. 148868/942 din 4 Noiembrie, în sensul că am fost repartizat la Inspectoratul de Jandarmi Constanța ca dentist, Căpșuneanu pune următoarea rezoluție: "Va fi trimis dentistul Lupu Herșcu". Aceasta a făcut-o desigur numai pentru a fi eu reținut la dispoziția sa, deși Cercul, ca și Inspectoratul de Jandarmi, mă viza anume pe mine, întrucât eu aveam un Cabinet instalat și lucrări de dentistică de efectuat în continuare la Inspectoratul de Jandarmi. Cu toate intervențiile telefonice ulterior făcute de Cerc în același sens, ajutorul de primar a refuzat să mă pună la dispoziția Inspectoratului de Jandarmi și a fost nevoie ca Cercul să mă ridice cu un soldat cu baioneta la armă de pe străzile Primăriei unde eram, după cum am arătat, la măturat.

Menționez că între prima și a doua intervenție făcută de Cerc pentru trecerea mea la Inspectoratul de Jandarmi, adică între Octombrie și Noiembrie 1942, eu m-am prezentat la Inspectoratul de Jandarmi, întrucât se comunicase că eu, din data primei adrese - 9 Octombrie 1942 - nu mai contez în Detașamentul Primăriei. Am fost readus de la Inspectoratul de Jandarmi în urma repetatelor stăruințe ale lui Căpșuneanu, care refuza să-mi dea descărcare de serviciu și stăruia să mă înapoiez în detașamentul ce conducea. După aceasta a intervenit a doua adresă a Cercului, din 4 Noiembrie. Pentru motivul că ași fi părăsit munca fără prealabila învoire din partea sa, Căpșuneanu mi-a făcut raport la Cercul Teritorial, cerând pedepsirea mea și insistând ca în cazul când nu voi fi aspru pedepsit, acuză pe Comandantul Cercului Colonelul Ionescu Gheorghe că protejează pe evreii Acesta, făcându-mi și mie o culpă din faptul că nu l-am înștiințat în prealabil pe Căpșuneanu la Inspectoratul de Jandarmi, fapt pe care îl recunosc, deoarece eu am pus în cunoștință pe șeful meu direct, Grumberg Emanoil, cum și pe medicul șef al Salvării, Dr. Anastasiu. Lui Grumberg i-am adus la cunoștință personal și mi-a spus că-i va raporta lui Căpșuneanu, care în acea zi nu era în localitate și care a revenit în Constanța după 4 zile și nici n-am vorbit personal cu Dr. Anastasiu ci cu soția sa, prin telefon, fără să mai controlez dacă ulterior i s-a adus la cunoștință acesta a pus rezoluția: "Deportare în Transnistria".

În urma stăruințelor făcute de ofițerii din garnizoană de la Cerc care mă cunoșteau pe lângă Comandantul Cercului, cum și de către avocat sublocotenent Merlescu de la Inspectoratul de Jandarmi către Statul Major, s-a transformat pedeapsa deportării cu aplicarea a 15 lovituri. Pedeapsa s-a executat, față fiind Căpșuneanu, căpitanul Viișoreanu de la Garnizoană și medicul Anastasiu, medicul Salvării, convocați de Căpșuneanu în acest scop. Față de asemeni a mai fost adus întreg detașamentul, deși se dăduseră dispozițiuni chiar de către Colonelul Oprescu, primarul orașului Constanța, ca să nu se execute în fapt această pedeapsă, totuși Căpșuneanu, trecând peste ordinul superiorului său, a dispus executarea prin aplicarea a 15 lovituri cu vâna de bou și dezbrăcat. Astfel, prin urmare, decât fuseseră pedepsiți Mișu Birer, Scharl Moritz și Emil Grumberg. Am fost bătut până la sânge.

Căpșuneanu era un om rău, cu porniri sadice nu numai asupra noastră, a evreilor, ci și asupra funcționarilor pe care îi pedepsea din orice vină și nu rare erau cazurile de îndepărtare din serviciu a slujbașilor primăriei, fără a ține seama nici de vechimea, nici de situația omului.

Cu ocazia mutării Cimitirului Evreesc, pietrele de la mormintele rămase au fost întrebuințate din ordinul lui Căpșuneanu spre a marca la piața Ovidiu trecerea pietonilor și mașinilor.

Citindu-i-se stăruie și semnează
ss. Dentist Mircea Vasile Taumberg

A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr 7113, vol. 1, jf. 104-105v.