După un prim concert dedicat fracofoniei, cu un program Enescu – Debussy – Ravel (pentru a nu uita că Enescu şi-a desfăşurat o bună parte a activităţii în Franţa, fiind de altfel şi înmormântat la Paris), Filarmonica "George Enescu" revine în această toamnă cu propuneri agreabile publicului său tradiţional, dar încercând să impună şi câteva noutăţi de principiu. Dirijori şi solişti pe care i-am mai auzit la Ateneu în ultimii ani vor reveni şi în 2006-2007, dar printre ei se va strecura şi un nume de primă linie a interpretării mondiale care nu a fost niciodată în România – violoncelistul Heinrich Schiff. Programele care plac publicului de abonaţi nu vor lipsi şi chiar în octombrie descoperim mai multe concerte desfăşurate sub egida Mozart – 250 de ani de la naştere sau Simfonia a IX-a de Beethoven cu Horia Andreescu la pupitru.
Totuşi, Cristian Mandeal afirma public de curând: "Punctele noastre de interes din această stagiune sunt în primul rând lucrările de factură, să-i spunem, mai contemporană. Politica noastră repertorială tinde de ani de zile către reîmprospătarea repertoriului şi către introducerea în conştiinţa publicului nostru a muzicii mai noi. Nu trebuie să uităm că cei 50 de ani de după război au format gustul publicului nostru într-o linie mai mult tradiţională, conservatoare. Muzica nu neapărat de avangardă, dar acea muzică devenită deja bun acceptat, consfinţit, aş putea spune chiar clasicizat al secolului XX, încercăm să o aducem într-o proporţie din ce în ce mai mare pe scena filarmonicii." Într-adevăr, în 2006-2007, descoperim în programul Filarmonicii câteva prime audiţii, nu numai româneşti ci şi internaţionale, dar mai ales multiple piese compuse la începutul sau mijlocul secolului XX.
Se aşteaptă în această toamnă şi două scurte, dar prestigioase, turnee. În noiembrie este programat un concert integral Rachmaninov pe scena Megaron din Atena, iar pe 3 decembrie orchestra Filarmonicii "George Enescu" va cânta la Konzertgebouw, una din cele mai importante săli de concert din lume, împreună cu Radu Lupu, un program care îşi propune a fi un preludiu muzical la aderarea europeană de la 1 ianuarie 2007.
Un alt element deosebit al acestei stagiuni este faptul că se încearcă revigorarea activităţii Orchestrei de Cameră a Filarmonicii, care nu are statutul altor orchestre de gen din Bucureşti, precum Virtuozii din Bucureşti, care se autoguvernează ca societate sau a Orchestrei de Cameră Radio, care este entitate separată în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio. Cu instrumentişti din interiorul orchestrei simfonice a Filarmonicii, în 1991 Cristian Mandeal a reînfiinţat această orchestră de cameră care, sub diferite nume, a funcţionat şi înainte de 1989. Pornind de la voluntariat, trecând prin diverse faze de-a lungul ultimilor 15 ani, cu sezoane în care nu au fost deloc concerte, sau altele în care s-a ajuns la şapte – opt concerte, în 2006-2007 Orchestra de cameră a Filarmonicii a ajuns să fie susţinută de un sponsor de talia Mercedes Benz, ceea ce ne face să sperăm că ne aflăm pe punctul de a ne îndrepta către normalitate şi în acest domeniu, al susţinerii culturii de către firme private, chair dacă legislaţia nu s-a modificat în mod spectaculos în ultimul timp. În seria Mozart a acestui an, pe 8 octombrie Orchestra de Cameră Radio va prezenta sub formă de operă în concert acel important titlu mozartian care nu există pentru moment în repertoriul Operei bucureştene, Răpirea din serai.