Venind în Queensland am retrăit multe sentimente pe care le-am încercat cu 32 de ani în urmă, când am părăsit un loc și prieteni pe care îi iubeam; singura diferență este că acum cunosc limba și nu mă simt chiar așa de străină.
Odată cu plecarea din Victoria am terminat și cu farmacia, locul meu de muncă, sau cel puțin așa am crezut. Și uite așa, într-o manieră extrem de ciclică, sau de spirală, m-am trezit ca într-un vis, într-un loc nou, casă nouă, oameni noi, viață nouă... și nu știu ce să fac cu mine! Eu când sunt stresată fac curat așa că o vreme am făcut curat: în casă, prin curte, iar în casă... și cumva așa, când fac curat primprejur, se mai luminează și în suflet. M-am aruncat în documentare, filme și muzică: îmi plac documentarele despre univers și creierul uman, îmi plac filmele bune, m-am uitat la Interstellar de câteva ori, și îmi place opera. Îmi plac, îmi plac, dar cât să-mi și placă, cum a zis fiu-meu când s-a dus în România și toți îi dădeau sarmale!
Mi-am vizitat fata de câteva ori, unde iar am făcut curat și zacuscă, am uitat să spun că îmi place să gătesc; nu poți fi un farmacist care face preparate bune dacă nu-ți place să gătești, așa se spune pe aici, sau dacă nu ai OCD! Am noroc că le am pe amândouă!
Ce altceva am mai făcut în 2022? Am învățat câinii să urle, la început pe Einstein, un border collie deștept, și pe urmă pe Newton, un rough collie, deștept dar mai puturos! Acum eu încep să latru și ei încep să urle în ordinea mai sus menționată! Râd de una singură dar nu-i bai, râsul ajută la prevenirea depresiei care m-a încercat de câteva ori.
N-am mai avut demult un timp așa de interesant și nu sunt sigură dacă mi-a plăcut sau nu. Spre sfârșitul anului m-am gândit că nu sunt pregătită mental și sufletește să intru la pensie așa că am aplicat pentru o poziție de farmacist într-un laborator și surpriză, surpriză, am fost acceptată fără nici o problemă; încep cu două zile pe săptămână și după aia mai vad eu!
Ce ți-e și cu viața asta!
*