04.03.2023
Se spune că primul an e cel mai greu. Nu știu dacă a fost cel mai greu dar știu că 2022 a fost anul în care am descoperit că pot să am răbdare. Foarte multă răbdare. Cred că ăsta e cuvântul anului 2022.
Răbdare.
Și tutun. Și teatru.
Și bebeluș.
Foarte greu dar foarte frumos. Incredibil de frumos.


M-am întors destul de repede la teatru, la două luni după ce am născut. Țin minte că la primul spectacol îmi venea să plâng. De fericire. Simțeam că mi-a fost dor de tot. De scenă, de oameni, de emoții. De mine.

Au urmat reluări de spectacole, înlocuiri (că doar n-am fost singura actriță care a născut în pandemie), spectacole lectură, FNT, și un spectacol alături de Ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa, David Saranga (absolut fabulos!).

Februarie 2022, da, a fost o lună aparte. Am făcut toți Covid și a început războiul, moment în care le-am dat dreptate prietenilor care nu vor să facă copii pe motiv că nu vor să-i aducă în lumea asta condusă de niște psihopați. Le dau dreptate în continuare.

În vacanțe am dat o fugă până la munte. Și încă o fugă în Israel. Și încă o fugă la mare. Cu bebe Lior, evident. Ne-am întors mai obosiți decât am plecat, spre marea satisfacție a oamenilor care te încurajează cu "lasă că o să vedeți voi!".
Știți voi.
Tot spre satisfacția celor mai sus amintiți, am refuzat și multe filmări, că nu pot să stau nicio zi fără să-mi văd copilul.
Încă nu pot.


În toamnă a început Lior creșa, timpul a căpătat o altă dimensiune și am început să lucrez la Versus, un spectacol despre Ana Pauker și Golda Meir, în regia lui Clemens Bechtel. Superbitate de regizor și de om. Chiar au fost o gură de aer proaspăt repetițiile și cred că a fost un proiect de care aveam nevoie, că-mi era dor să lucrez ceva așa, minuțios, să treci dintr-un personaj în altul în câteva secunde.
Foarte recunoscătoare.
Pentru tot.

 


Aș fi fost și mai recunoscătoare dacă la finalul anului n-aș fi făcut blefarită și dacă n-aș fi jucat cu ochii ceapă, dar am înțeles destul de devreme că în viață nu poți să le ai pe toate. Culmea e că toți medicii mi-au recomandat același lucru. Să am foarte multă răbdare. Se pare că ăsta e cuvântul anului 2022, pentru mine.
Răbdare.

*
Așteptăm topurile / retrospectivele amintirilor voastre din anul 2022 în word, cu diacritice (nu uitați un titlu și o fotografie reprezentativă pentru unul din momentele anului 2022), pe adresa [email protected], până pe 10 martie 2023. Mai multe detalii despre acest fel de top în invitația de aici. Pe scurt: prima și singura regulă e că nu e nici o regulă, puteți scrie despre tot ce v-a rămas în minte și suflet din 2022. (Redacția LiterNet)

0 comentarii

Rubricile categoriei

Topuri & Retrospective

Publicitate

Sus