Oraș pe drumuri, în continuă căutare de sine, Bucureștiul nu trebuie oprit din drumul său prin false "dezvoltări" și abuzări anti-urbanistice. Sau, de fapt, cine știe, tocmai așa, prin "trădări" și maltratări preponderent economice și politice va fi apărut, procesual, pe drumuri, ca drum, ceea ce, aproape misterios, numim București?
Nu voi înceta deci să repet, să insist, să caut formule cît mai clare, mai lămuritoare, mai "pedagogice". Nu voi înceta, așadar - este de datoria mea, este "arta poetică" a civismului meu imediat -, să încerc să găsesc cele mai bune cuvinte, cele mai lămuritoare și mai convingătoare formulări pentru a face evidentă falsa evidență a faptelor și a felului cum sînt ele interpretate și prezentate în materie de urbanism și dezvoltare urbană, adică pentru a spune, a dezvălui, a arăta, a demonstra că la București, sub pretextul "dezvoltării" și al "modernizării", se construiește nu numai ne-modern, ci de-a dreptul anti-modern. La București se construiește, fals natural și fals evident, fals de la sine înțeles, neapărat distrugînd, în mod distructiv și demolator, ocupant, prin invadarea, ocuparea și exploarea pînă la ultimul centrimetru a spațiului, de parcă ar fi vorba nu de "dezvoltare", ci, la propriu, de invazie, ocupație și exterminarea resurselor: de război și dușmani.
Și nu doar atît. Falsa noutate, falsa dezvoltare și modernizare a Bucureștiului privesc nu numai distrugerea falsului vechi, ci așa-zisul nou însuși. La București, vreau să spun, se construiește nu doar distrugînd, ci într-un mod, cum să zic, deja, în sine, distrus, depășit, ne-modern și fals modern.
Se construiește ceva ce, dacă ar exista deja, ar fi trebuit distrus și abandonat, stigmatizat de mult. Se construiește mort. Avem de-a face, altfel spus, cu ceea ce mă văd obligat să numesc o Zombi-dezvoltare. La București se construiesc morți urbani fals noi și doar aparent vii. Falsă arhitectură, non-urbanism sau chiar anti-urbanism pe post de neo-urbanism, dezvoltare artificială, de fațadă. Așa cum Ceaușescu a acoperit bisericile cu cortine de blocuri, noua "dezvoltare imobiliară" e doar fațadă. La București și, cred, în întreaga Românie, cu infime, minuscule excepții, "dezvoltarea" și "modernizarea" nu e doar de fațadă, ci constă, la propriu, în înălțarea de fațade - și atît. Noul - fațadă și de fațadă. Adică: de acoperire, de deturnare a atenției, de mascare a adevărului. Dincolo de fațadă, abisul voracității și al cupidității. Neantul. La București se construiește nu doar negînd, ci în mod nihilist, ca negativitate în sine. "Pustiul înaintează", spunea Nietzsche. La București, la propriu, sub formă de "dezvoltare imobiliară".
Mai simplu spus, pentru a încheia pentru azi, la București - ca sinecdocă și simbol pentru România -, falsa modernizare distruge vechea, autentica modernitate veche, vetero-modernitatea arhitecturală, atît cît exista ea.
*
Preaviz. Voi înceta să mai frecventez și acest site de știri (g4media.ro), încă onorabil și rămas, pînă acum, în afara coruperii (cumpărării) de către puterea (post-politică = reunificată), dacă va continua să adăpostească materiale de propagandă ale așa-zișilor "dezvoltatori imobiliari", fie și declarat plătite, adică să întrețină confuzia cu privire la "dezvoltarea" urbanistică a Bucureștiului. Complicitatea costă mult mai mult decît pot plăti rechinii. Te poate costa publicul ca atare, audiența.