Din nou despre Festivalul Enescu

Poate vi se pare devreme, însă dat fiind că Festivalul "Enescu" rămâne în mod evident cea mai importantă manifestare de gen cu adevărat internaţională găzduită de România în domeniul culturii, câteva elemente noi merită ştiute de pe acum.

Cu atât mai mult cu cât aceste nouă luni care ne mai despart de gongul inaugural reprezintă - la nivel internaţional - un răgaz în care pentru un adevărat festival nu se mai schimbă decât mici detalii. Iată că ne aflăm pentru a doua oară în situaţia de a şti deja programul complet. Aşa cum s-a dorit, ediţia din acest an beneficiază de un comitet artistic, a cărui diversitate ar trebui să micşoreze numărul de posibile comentarii privind ce ar fi trebuit să fie şi nu este ediţia 2007 a Festivalului şi Concursului Internaţional "George Enescu", care se va desfăşura între 1 şi 23 septembrie la Bucureşti. Membrii acestui comitet sunt criticul muzical Dumitru Avakian, compozitorul Dan Buciu, rector al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, baritonul Nicolae Herlea, diectorul general adjunct al Filarmonicii bucureştene Nicolae Licareţ, compozitorul Viorel Munteanu, rector al Universităţii de Arte din Iaşi, compozitorii Ştefan Niculescu şi Cornel Ţăranu şi directorul Operei din Bucureşti, Cătălin Ionescu-Arbore. Ioan Holender este director al actualei ediţii, care se pare că rămânând la acelaşi buget reuşeşte să organizeze în mod evident mai multe concerte, organizarea aparţinând tot Ministerului Culturii şi Cultelor (ideea constituirii unei fundaţii a festivalului nereuşind a se concretiza până acum), iar coproducători rămânând Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune şi Primăria Municipiului Bucureşti.


Concertul de arii din deschidere, de pe 1 septembrie, este menit să prezinte reprezentanţi ai artei vocale româneşti care îşi desfăşoară exclusiv sau o bună parte din activitate în afara graniţelor României - printre aceştia Nicoleta Ardelean, Anda-Louise Bogza, Roxana Briban, Cellia Costea, Doine Dimitriu, Elena Moşuc, Adina Niţescu, Liliana Nikiteanu, Carmen Oprişanu, Alexandru Agache, Szabo Balint, Ştefan Ignat, George Petean, Marius Vlad şi nu numai. În prima săptămână, atenţia publicului ar trebui să fie polarizată de concertele din seria "Creaţia muzicală românească contemporană" care se vor desfăşura seară de seară la Ateneul Român de la ora 19, în sfârşit compozitorii români având toate motiele să fie mulţumiţi de maniera în care vor fi puşi în valoare (pentru a atrage spectatorii în săli, cred însă că va fi necesar un efort de marketing mai deosebit). Acestea vor fi dublate de seria "Dimineţi de muzică enesciană" de la Sala Mică a Palatului.

Cele trei serii deja tradiţionale de concerte vor fi mai întâi cea de la ora 17 de la Ateneul Român - "Recitaluri şi concerte de muzică de cameră", începând din 7 septembrie, apoi cea de la ora 19.30 de la Sala Mare a Palatului - "Mari orchestre ale lumii", începând din 6 septembrie, cu Orchestre de Paris şi Christoph Eschenbach şi, în sfârşit, seria "Concertele de la miezul nopţii", poate cea mai prizată dintre ofertele festivalului, care se deschide în seara de 7 septembrie, la ora 22.30, cu Orchestra Europa Galante, solist şi dirijor Fabio Biondi şi este în general axată pe un repetoriu de muzică veche. Parcă mai consistentă decât altădată este seria "Spectacole de operă şi balet", în care vom revedea Compania de balet "Bejart", dar vom putea vedea şi opere precum Carmen, Traviata sau Tosca în distribuţii remarcabile.


Ceea ce rămâne o tentaţie pentru absolut orice bucureştean este Piaţa Festivalului, care va fi deschisă pe întreaga durată a manifestării, 1-23 septembrie, şi care va găzdui manifestări din cele mai diverse. Vom reveni cu amănunte despre toate acestea în apropierea festivalului, pentru că nu ar fi rău să vă rezervaţi bilete din timp, deoarece concerte atât de "europene" la preţuri atât de "româneşti" nu ştiu dacă se vor repeta şi la ediţia 2009.