Departe de casă, dar acasă...

După somn mi-era somn şi era soare
se făcea că ratasem o ghilotina în al doilea vis
cel cu roţile mecanice sub vele
purtate de bunicul la sinagoga albă
baricadele zăceau cu picioarele în sus
ca la un abator botanic în ziua tăierii
pomilor de Crăciun
chiar şi cei iluminaţi de un oarecare Jacopo
nimeni
neluând în seamă urletul brazilor înalţi
timpul inţepenit într-o pictură de Gentile Fabriano
secundele sunt prea efemere ca să le numărăm
totul e discordie...
trag perdeaua... afară gunoierii adună cuvintele nopţii
fierbinţi...