La Busan am fost conduși pas cu pas de către profesorul Joon Kang, dragul de el, care ne-a arătat cam tot ce era de văzut, de la piața de pește și bazar (plin de ucraineni și ruși) până la ce a mai rămas din centrul vechi, comercial, al orașului enorm de astăzi. Când am fost noi, o ceață plutea peste oraș: era poluarea din China, adusă de vântul dinspre apus. Arhitectura de semnătură ne-a atras atenția, firește. În primul rând, ansamblul făcut de Daniel Libeskind, foarte aproape de țărm (libeskind.com/haeundae-udong-hyundai-ipark/), despre care, dacă vă vine să credeți, autorul spune că este inspirat din arhitectura tradițională coreeană. Mă rog.
Dar cel mai important element de arhitectură în Busan mi s-a părut a fi centrul cultural unde are loc cel mai mare festival de film din Asia (archdaily.com/cinema-center-in-busan-south-korea-coop-himmelblau și coop-himmelblau.at/busan-cinema-center-international-film-festival/). Wolf Prix a câștigat concursul organizat cu acest prilej, profesorul Joon Kang, care a fost în juriu, a promis că ne trimite și proiectele finaliste, toate cu autori de mare prestigiu. Este o uriașă construcție în consolă (proiectul original avea 140 m, inginerii locali au redus-o la 120 m), care nu e sprijinită să nu cadă ci, dimpotrivă, ancorată să nu zboare, din pricina brizei marine locale, deloc domoală. Seara, intradosul acestui gigantic acoperiș este străluminat, părând translucid. Nu sunt un fan al lui Prix, cred că Muzeul confluențelor, de la Lyon (coop-himmelblau.at/projects/musee-des-confluences), este superior acestei performanțe tehnologice; aici am apreciat doar îndrăzneala structurală, care acoperă un spațiu public vântos, deloc agreabil și un cinematograf în aer liber. "The basic concept of this project was the discourse about the overlapping of open and closed spaces, and of public and private areas. While the movie theaters are located in a mountain-like building, the Center's public space is shared between an outdoor cinema and a huge public space called Red Carpet Area - i.e. reception area", a declarat Wolf dPrix despre proiect.
Adaug aici, spre edificare, câteva fotografii proprii. Cafeteria mi s-a părut un spațiu rezidual transformat în loc de odihnă, deși neliniștitor, dar cafeaua era bună (ceea ce este, mai degrabă, o raritate pe aici, în ciuda multelor cafenele). După ce voi prezenta și Seoul, voi încerca să glosez pe seama rolului arhitecturii de semnătură (starchitecture).