Aşa se face că în suita de concerte organizate de Institutul Cultural Român în perioada noiembrie-decembrie la Bruxelles, Luxemburg,. Amsterdam şi Londra, finalul a aparţinul oraşului Strasbourg, care a găzduit în impresionanta catedrală Saint Paul un concert extraordinar al Orchestrei de Cameră Radio dirijată de Horia Andreescu.
Semnificaţia evenimentului a fost amplificată de participarea unei delegaţii de oficialităţi române conduse de preşedintele Traian Băsescu şi cuprinzându-i pe ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu, pe ministrul integrării Anca Boagiu şi a mai multor oficiali europeni şi francezi, inclusiv primarul oraşului Strabourg, doamna Favienne Keller.
În superba acustică a catedralei Saint Paul am reascultat-o cu plăcere pe violonista Silvia Marcovici în celebrul şi nu mai puţin popularul concert de Max Bruch, programul cuprinzând şi o lucrare românească – Trei piese pentru orchestră de coarde de Constantin Silvestri şi în final Simfonia "Haffner" de Mozart. A fost un program nu foarte lung, conceput inteligent şi care nu se putea încheia altfel decât cu Mozart, într-un an în care încă se marchează 250 de ani de la naşterea maestrului de la Salzburg.
Remarcam la Orchestra de Cameră Radio un adevărat vârf de formă, rafinamentele de nuanţare pe care le-am surprins în simfonia mozartiană, promptitudinea răspunsului la gestul dirijoral al lui Horia Andreescu, avantajate de acustica "de catedrală", conducând spre obţinerea unei versiuni interpretative convingătoare.
Din fericire, dacă la concertul petrecut cu o săptămână în urmă la Londra, într-un context şi cu un scop similar, sala nu era nici pe departe plină, de această dată publicul a umplut efectiv cele aproximativ 500 de locuri ale catedralei şi nu a fost compus numai din oficialităţi şi reprezentanţi ai diasporei române.
Deşi rămâne evident că pentru o îmbunătăţirea a fizionomiei culturale a României acest tip de manifestări sunt recomandabile, impactul popular al faptului că în acest an la tradiţionalul Târg de Crăciun de la Strasbourg (iniţiat încă din... 1570) România a fost ţară invitată a avut, fără îndoială, contribuţia sa. Deşi a continua să ne aducem oaspeţii străini doar la "muzeul satului" poate deveni o greşeală strategică, spectacolele de obiceiuri şi colinde susţinute de trei ori pe zi în Piaţa Gutenberg de artiştii români aduşi tot de Institutul Cultural Român au atras destui turişti. Cu toate acestea, probabil că este momentul să încercăm să spargem monopolul asocierii între România şi aroma de mititei şi vin fiert, pentru a evita ca majoritatea cetăţenilor ţărilor care sunt de mai mult timp membre ale Uniunii Europene să se mai uite la noi "ca la urs". Iar această succesiune şi suprapunere de lăudabile evenimente culturale româneşti petrecute la Strasbourg poate fi un bun început.
