Acum obligativitatea acestei alegeri a dispărut şi un talent ca Laura Buruiană se poate perfecţiona în şcoli europene sau americane (din 2003 studiază la Koln cu Frans Helmerson şi a participat la cursuri de măiestrie cu Julius Berger, Johannes Goritzki, Harro Ruijsenaars, Radu Aldulescu, Cătălin Ilea, Vladimir Orlov etc.), poate cânta pe orice scenă a lumii, rostind în acelaşi timp cu lumină în glas că se simte cel mai bine în faţa publicului românesc, la Radio sau la Ateneu. Ea face parte din acea generaţie care are şansa de a putea spune astfel de lucruri fără nostalgie sau tristeţe, asumându-şi normalitatea destinului de artist itinerant, ca orice alt muzician - cetăţean al lumii. În acest context, dintre orchestrele cu care a cântat Laura Buruiană până acum, în afara celor româneşti, putem aminti deja Cordova Orchestra din Santander, Bari Orchestra, North Carolina Orchestra, Canton Orchestra (Ohio), Bratislava Radio Orchestra, Shanghai Symphony Orchestra, Philharmonic Orchestra Frankfurt/Oder, Deutsche Symphony Orchester.
Am ascultat-o la Bucureşti pe Laura Buruiană recent alături de Orchestra de Cameră Radio în contextul festivalului Bucureşti, oraş al muzicii (care a prilejuit şi difuzarea evoluţiei ei în direct de 11 radiodifuziuni europene). Sub bagheta lui Alexandru Lăscae - dirijor ce trăieşte acum în Olanda, o baghetă fermă, excelând printr-o precizie pe care am admirat-o şi în diversele lucrări simfonice de Rossini, Bizet şi de Falla prezentate - Laura Buruiană a oferit publicului bucureştean popularele şi implicit prea bine cunoscutele Variaţiuni pe o temă rococo pentru violoncel şi orchestră de Ceaikovski. Posesoare a unui temperament liric prin excelenţă, cu un entuziasm ce transpare în maniera de a cânta, Laura Buruiană încântă atât prin căldura sunetului şi prin tehnica excepţional stăpânită, cât şi prin acea sinceritate a demersului pe care de multe ori marii artişti dau senzaţia că au pierdut-o.
Faptul că până la 27 de ani a avut ocazia de a cânta la Kennedy Center, "Kaufmann Hall" din New York, Gardner Museum Boston - toate acestea în Statele Unite, în Franţa, în Germania (la Expo Hannover, Konzerthaus Berlin/"Young Euro Classic Festival", Usedom Musikfestival, Leipzig, Saarbrücken, Halle), în Grecia, Italia (Festivalul de la Spoleto, Milano, Roma), Olanda (în seria "New Masters on Tour" din cadrul "International Holland Music Sessions" de la Concertgebouw Amsterdam), Spania şi în aproape toate sălile importante din România îi conferă o dezinvoltură în abordarea actului artistic pe care nu o întâlnim la prea mulţi instrumentişti români din generaţia ei.
Reîntâlnirea cu Laura Buruiană rămâne unul dintre momentele importante ale acestei stagiuni, iar oricărui iubitor de muzică nu-i pot recomanda decât să urmărească afişele şi să meargă şi la următoarele concerte, pentru că ele cu siguranţă vor oferi ocazia ascultării unor lucrări mai ample din repertoriul violoncelistic.