Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Sinopsisuri  Sageata  Cutia cu teatru

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Ciornîi terrier (Black russian terrier)


Constantin-Cristian Buricea-Mlinarcic

12.02.2007
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Constantin-Cristian Buricea-Mlinarcic

Ciornîi terrier (Black russian terrier)

Scenariu
(Nouă tablouri)

Personaje:

Crina Uglean, creator de modă, militant pentru drepturile animalelor
Titus Uglean, doctor în drept cosmic, vînător
Bebe Colţeanu, zis şi Colţ Alb, fost miner
Puia Colţeanu, sora lui Bebe, fostă planificatoare
Adrian Untea, avocat, crescător de porci
Alecu Ciortan, procuror, acţionar la Parcul de vînătoare de la Moţăţei
Modelul, prostituata, barmaniţa, femeia - pot fi jucate eventual de aceeaşi actriţă

****

Sinopsis:
1. Iubim mai mult vînatul decît vînătorii

Pe un podium defilează cu eleganţă mai multe modele. Crina Uglean, o cunoscută creatoare de modă, vorbeşte despre noua sa colecţie de toamnă, intitulată Eleganţă neînsângerată, axată pe blănuri artificiale, ecologice. Prezentarea de modă propusă de Uglean's Eco Fur Design & Fashion este pretextul unui amplu protest contra cruzimii cu care sunt vânate animalele cu blană preţioasă, dar şi prilejul de a aduna fonduri pentru ajutorarea oamenilor lipsiţi de adăpost. Fiecare ţinută îl va ajuta pe designerul de modă să ofere informaţii cu privire la animalele ucise şi la motivele pentru care ele ar trebui ocrotite. Undeva în public, avocatul Adrian Untea, cu un buchet mare de flori în mână, comentează plin de sarcasm cuvintele Crinei. La un moment dat, amintindu-şi ceva important (Ai mei sînt la recoltări...), părăseşte grăbit sala.

2. "La recoltări"

În aceeaşi seară, Bebe şi Puia, două persoane cu un statut social incert, înarmate cu o lanternă şi mânuşi chirurgicale, explorează pubelele unui elegant cartier de blocuri. Resturile pe care le găsesc îi conduc către o discuţie despre personalitatea şi identitatea celor care locuiesc în apropiere. Strânsul gunoaielor, "recoltările" în limbajul celor doi, au drept scop procurarea de hrană pentru porcii din ferma avocatului Untea. Spre sfârşitul tabloului apare grăbit, venind de la prezentarea de modă, avocatul însuşi care îi transmite lui Bebe că trebuie să onoreze o "comandă" specială, care i-ar putea aduce 150 de euro. Are nevoie de un câine.

3. Curăţ puşca şi ascult prostii

În apartamentul soţilor Uglean, Titus, soţul Crinei, doctor în drept cosmic şi vânător împătimit, ascultă radioul şi îşi curăţă puşca. Întoarsă de la prezentarea de modă, Crina poartă o controversă cu soţul ei pe tema legitimităţii vânătorii. Creatoarea de modă îşi apostrofează soţul pentru prostul obicei de a cutreiera pădurile, însoţit de potaia lui, pentru care au plătit exagerat de mult, în căutarea unui urs iluzoriu. Titus spune că Iago nu este un câine oarecare, ci un splendid exemplar de ciornîi terrier, în vreme ce urşii şi zimbrii sunt animale totemice. Crina îi explică că vremurile s-au schimbat, dar domnul Uglean zice că are nevoie de mişcare. Soţia găseşte că mai benefică ar fi renunţarea la alimentaţia proastă şi plină de colesterol, dar el se justifică prin lipsa de gust a mâncărurilor slabe în grăsimi şi prin dorinţa de a-şi asuma destinul de vânător al omului. Doamnei Uglean totul i se pare o barbarie şi o lipsă de respect faţă de natură. Titus ripostează zicând că şi măcelarii care dezosează puii pentru salatele ei sau uleiul scurs din maşina ei 4X4 sunt dovezi ale aceleiaşi lipse de respect.

Iritată de opiniile soţului ei, pe care le-a tot auzit în decursul celor 15 ani de căsătorie, Crina pleacă să se culce, iar Titus continuă să-şi cureţe puşca şi să asculte radioul. După un timp, din senin, Iago începe să latre furios. Bebe înarmat cu un laţ de prins câini, pătrunde în încăpere, îngrozit de mârâiturile animalului. Surprins şi speriat totodată, Titus îşi încarcă puşca şi încearcă să-l facă pe intrus să ridice mâinile. Bebe, înfricoşat de prezenţa câinelui, nu face ce i se cere. Titus descarcă arma şi Bebe cade împuşcat pe covor.

4. Livrare întîrziată

La motel Europa, undeva pe dealul Costeştilor, supranumit de localnici La prefectul tăvălit, după evenimentele petrecute la ultima mineriadă, procurorul Alecu Ciortan îşi petrece vremea în compania unei prostituate. Plăcerile unei partide de sex oral îi sunt întrerupte de telefonul lui Adrian Untea. Avocatul îl anunţă că livrarea exemplarului de ciornîi terrier pe care Ciortan şi-l dorea pentru parcul de vânătoare de la Moţăţei, unde era acţionar, întârzie. Procurorul nu e dispus să accepte nici un fel de scuză. A plătit un avans de 1000 de euro şi, în plus, nu-şi poate permite să se facă de râs în faţa invitaţilor veniţi tocmai de la Bruxelles. A programat pentru ei o şedinţă de vânătoare pe cinste. Puştile sunt pregătite, mistreţii aşteaptă în parcul de 32 de hectare, făcut după normele Uniunii, iar lipsa câinelui comandat este de neconceput. Untea încearcă în zadar să obţină amânarea termenului. Procurorul îi aminteşte ce neplăceri ar putea avea dacă s-ar afla că îşi hrăneşte porcii de la fermă cu resturi din pubele, negând totuşi acuzaţia că ar recurge la şantaj. Ciortan pune punct conversaţiei, pentru că îi sună celălalt telefon. Se pare că va trebui să se ocupe de un nou dosar. Untea este şi el căutat. I se solicită ajutorul într-un alt caz.

5. Priveghiul

Trezită de împuşcătură, Crina intră în încăperea în care Bebe zace pe podea într-o baltă de sânge. Titus încearcă să explice cum s-au petrecut lucrurile, neînţelegând panica de care este cuprinsă soţia sa. El a pedepsit un hoţ. Doamna Uglean îi reproşează soţului său cinismul de care dă dovadă şi neputinţa de a conştientiza gravitatea momentului. Propune să aprindă o lumânare după bunul obicei creştin şi-l trimite pe Titus să le aducă pe cele în formă de iepuraş, cu arome afrodisiace, din dormitor. Ea sună între timp la poliţie, speriată de faptul că Titus poate fi acuzat de crimă. I se răspunde că trebuie să aştepte pentru că toate echipajele sunt plecate în căutarea unui celebru terorist sirian şi este sfătuită să sune un avocat. Titus continuă să fie calm, convins de nevinovăţia sa şi de faptul că principiul apărării legitime îi va da câştig de cauză. Crina îi telefonează lui Untea, mai vechea sa cunoştinţă, pentru a-i cere asistenţă juridică. Îl pune la curent cu ceea ce s-a întâmplat, îi descrie înfăţişarea victimei şi i se spune că va sosi în curând. Între timp Bebe, rănit doar, îşi revine din şoc. Crina se simte salvată. Îl pune pe Titus să sune la salvare, iar ea îl contactează pe avocat pentru a-i comunica noutăţile.

6. Bebe

Într-o garsonieră recent mobilată, locuiesc Bebe, care acum doarme, şi sora sa, Puia care deplânge vremurile actuale, cuprinsă de nostalgia comunismului. În locuinţă intră Crina, încărcată cu pungi pline de mâncare. Simţindu-se vinovată pentru cele întâmplate, vrea să se asigure că starea de sănătate a lui Bebe este bună. Este surprinsă să-i găsească într-un loc atât de bine amenajat, având în vedere că presa îi prezentase ca fiind lipsiţi de adăpost. Puia spune că de fapt aceasta nu este casa lor, ci a unui prieten plecat să muncească în Italia. Creatoarea de modă află că Bebe e un fost miner, care a lucrat o vreme în Spania, la cules de căpşuni, pentru a câştiga bani cu care să plătească facultatea copilului său. Norocul nu i-a surâs însă şi a fost nevoit să se întoarcă acasă.

Bebe se trezeşte şi povesteşte Crinei trecutul său de poet diletant, amintindu-şi cum lua parte la întâlnirile cenaclului "Energeticianul", până când, la îndemnul unui poet al vremii, s-a dedat principiilor postmodernismului şi a început să scrie versuri de clasă. I se spunea Colţ Alb. Nu a publicat niciodată. Era greu de pătruns în lumea celor de sus, apoi a venit revoluţia, iar interesul pentru poezie s-a pierdut.

Crinei Uglean îi pare rău că, pe lângă toate acestea, Bebe a trebuit să mai fie şi rănit, dar Titus, soţul său, trăieşte cu dorul după vremuri demult apuse, istorice. Familia lui a participat la numeroase bătălii, a fost angajată în atacuri şi recompensată pentru acte eroice prin decoraţii. Iar doctorul în drept cosmic continuă să viseze la aventură. Vor avea şi un copil în curând. Avocatul Untea a găsit o soluţie convenabilă tuturor: acordul dintre părţi. Crina este însă nemulţumită de faptul că cei doi nu şi-au respectat promisiunea de a păstra discreţia, deşi le-a oferit o sumă considerabilă. Presa continuă să scrie că Bebe Colţeanu este pe moarte, tocmai de aceea doamna Uglean este dispusă să ofere mai mult. Puia se disculpă spunând că ei nu au făcut asemenea declaraţii, dar lucrurile se află repede, şi acceptă propunerea de a primi o sumă suplimentară. Ei sunt foşti creştini şi foşti întreprinzători care-şi încercaseră norocul în domeniul exportului de flori de mină. Astăzi, alături de sora sa, cândva planificatoare la mină, Bebe este un nostalgic pentru care dărâmarea Zidului Berlinului echivalează cu pierderea oricărui reper moral. Ca totul să meargă bine, Puia îi descântă Crinei.

7. Fals interludiu (Teatru silicon)

În apartamentul soţilor Uglean, ştirile difuzate de un post de radio amintesc, printre altele, de incidentul petrecut în locuinţa lor. Exasperată de mediatizarea evenimentului, Crina îi cere lui Titus să meargă, măcar pentru o vreme, undeva departe de lume şi propune să aleagă... un teatru. Se iscă o discuţie aprinsă despre menirea şi temele teatrului contemporan. Crina susţine că reprezentaţiile de astăzi sunt pline de simboluri, de metafore, pentru că aşa cere estetica. Titus e de părere că toate acestea nu pot decât să cosmetizeze, cel mult, realitatea, menirea unui spectacol fiind aceea de a genera reacţii, indiferent de metodele la care se recurge pentru asta. Alegerea soţilor Uglean e piesa Hamlet, montată la Teatrul Municipal, un spectacol plin de masacre, cum numai la parcul de la Moţăţei mai poţi găsi.

8. Insomnia

Procurorul Alecu Ciortan bea o cafea în barul Insomnia, frecventat de artişti şi de lumea bună a oraşului. Aşteaptă întoarcerea familiei Uglean de la teatru pentru a face o reconstituire a nefericitului incident, pe care să o filmeze. La televizorul din bar o vedem pe Puia, dar cuvintele ei sunt acoperite de muzică. Ciortan discută cu barmaniţa despre interesul publicului pentru anumite teme reflectate de film şi televiziune, despre interesul pe care îl trezeşte violenţa, interes adesea egal cu voyerismul. Ciortan îi sună pe soţii Uglean, dar nu reuşeşte să dea de ei.

În local îşi face apariţia şi Bebe, provocând consternarea barmaniţei care aflase de la ştiri că este mort. Procurorul şi Bebe îl bârfesc pe Titus Uglean luând în derâdere trecutul familiei lui. Barmaniţei, care încearcă să-i ia apărarea, Ciortan îi povesteşte actele de curaj de care au dat dovadă şi înaintaşii săi. Procurorul îl anunţă pe Bebe că e nevoie de o reconstituire pentru soluţionarea cazului. Ciortan îi atrage atenţia fostului miner că lăcomia sa devine periculoasă, provocând iritarea creatoarei de modă. Pentru că nu poate da de soţii Uglean, procurorul se gândeşte că este posibil ca aceştia să fi părăsit ţara, ceea ce ar fi foarte avantajos pentru Bebe. Acesta ar putea avea din nou noroc, ca atunci când a fost găsit nevinovat, ajutat de aceiaşi Ciortan şi Untea, deşi omorâse un tirist în Spania. În cele din urmă, Crina Uglean răspunde la telefon.

9. Reconstituirea

Întorşi acasă de la teatru, soţii Uglean continuă să discute în contradictoriu pe marginea spectacolului. În vreme ce lui Titus i s-a părut că Shakespeare a fost transformat în kitsch, Crina crede că Titus nu a înţeles metafora regizorului. Discuţia este atât de aprinsă, încât cei doi nu aud un timp telefonul sunând. La capătul firului este Ciortan care îi anunţă că va sosi în scurt timp pentru a face o reconstituire a celor întâmplate. La această veste, Titus reacţionează prin ironia-i specifică.

Procurorul şi Bebe ajung la casa Uglean. Ciortan explică necesitatea reconstituirii: gura presei nu poate fi închisă decât prin adoptarea acestei măsuri. Titus merge după puşcă, iar Crina îi face o cafea procurorului obosit de atâta lucru. În absenţa celor doi, Bebe se plânge că el va trebui să fie scos ţap ispăşitor. Ciortan îl linişteşte asigurându-l că lucrurile vor decurge bine. În timp ce urinează în vaza cu flori a doamnei Uglean, îi spune că are o poziţie respectabilă de apărat.

Începe reconstituirea. Ciortan, în poziţia de regizor, cere actorilor implicaţi - Titus, Crina şi Bebe - să-şi ocupe locurile. La uşă sună Untea, care soseşte neinvitat, în calitate de apărător al lui Bebe Colţeanu. Îl anunţă într-un aparte pe procuror că fostul poet a început să divulge presei informaţii despre parcul de vânătoare şi despre ferma de porci hrăniţi cu gunoaie din pubele. Presupune că scopul lui Bebe e să obţină mai mulţi bani. Untea refuză ideea să îi dea, pentru că ştie că Bebe e nesătul, şi îi cere lui Ciortan să găsească o soluţie. Pentru a respecta adevărul, Titus este rugat să-şi încarce puşca. Filmările sunt întrerupte din nou de Puia care soseşte împreună cu o asistentă medicală. Aceasta din urmă doreşte să asiste la spectacol, plictisită de monotonia programelor de televiziune.

Veleităţile regizorale ale lui Ciortan dau greş şi reconstituirea nu pare decît o copie palidă a celor întîmplate. Cu acordul tuturor participanţilor, Ciortan propune o soluţie care să sporească în dramatism şi autenticitate reconstituirea: introducerea în "scenă" a lui Iago, fiorosul ciornîi terrier al lui Titus Uglean. Bebe este îndemnat să-l strângă pe Titus de gât cu şbilţul. Prezenţa lui Iago dinamizează într-adevăr ritmul reconstituirii, numai că de această dată împuşcătura lui Titus nu mai dă greş. Bebe este mort. Crina este disperată. Ciortan răspunde foarte calm că asemenea accidente sunt frecvente în reconstituiri şi că nu a fost decât mâna destinului. Titus, văzând că soţia sa face un avort spontan ca urmare a şocului, îl învinuieşte pe procuror de stingerea neamului său. Asistenta medicală este emoţionată de tragedie. Iago latră din ce în ce mai tare. Doctorul în drept cosmic priveşte în gol. Se face întuneric. Auzim sunetul puştii lui Titus ce este încărcată din nou.




8. Insomnia.

Barul "Insomnia". Pe ecranul de plasmă care tronează deasupra barului, Puia acordă afectată un interviu. Ciortan cu o cameră video şi o cafea mare în faţă discută cu barmaniţa şi nu acordă nici o atenţie televizorului. Oricum discursul Puiei nu se aude, acoperit fiind de muzica house care completează sonor ambientul barului.

Barmaniţa: Da', ai făcut potecă pînă la budă!... Ai probleme cu prostata?... De trei ori ai fost în juma' de oră...
Ciortan: Nuu... Am avut o noapte grea... Grea de tot... Ce să-i faci, meseria... Nu-i uşor...
Barmaniţa (arătînd spre camera video): Zău?... Eşti reporter?
Ciortan: Eu?... Nu oricine filmează ceva e reporter... Mai sînt şi oameni serioşi... Meseriaşi adevăraţi...
Barmaniţa: Zău?... Faci filme?... Să nu zici că eşti artist... De ce dracu' vă adunaţi toţi aici, la "Insomnia", nu ştiu... De parcă n-aţi putea să vă pierdeţi nopţile şi în altă parte...
Ciortan (schimbînd vorba): Nu prea ai clienţi... Nu cred că vă prea merge afacerea... Cam scump... Dincolo era mai ieftin...
Barmaniţa: Merge, merge, n-avea tu grijă... Da'... la ora asta ce oi fi vrînd?... Să fie buluc, ca-n bufetu' gării?... Ori ca la McDonald?... Aici nu vin ăia grăbiţi... Durează... Pînă faci o marghilomană... Pînă pui toate alea în shaker, pînă o freci... Cocktailul, oricum s-ar chema el, nu e "săniuţă", îl pui în pahar, iei banu' şi gata - următoru'!... Durează... Da' ei au timp, au timp destul... Începe să se umple pe la zece, zece şi jumătate.. Şi stau, stau pînă dimineaţa... Că d-aia se cheamă "Insomnia"... Acum sînt pe unde nici nu gîndeşti... La film... La teatru... La concerte... Pe urmă dau buluc aici şi să vezi balamuc... Dezbateri, mai ceva ca-n Parlament... Nu se uită nici dracu' la ecranele astea... De ce-o fi dat patroana banii pe ele?... Cică aşa se poartă...
Ciortan: Păi şi ce să vadă bieţii oameni?... Na, uite, iar aia, aia de i-a găurit caraghiosului ăla cu dreptul cosmic fratele... Schimbă şi tu postul că m-am săturat.. Vezi că se transmite Local Kombat pe nu ştiu ce canal... (Barmaniţa schimbă canalul.) Ce să vezi la televizor?... Cineva zicea că nouăzeci la sută din ce se transmite sînt crime, accidente, violuri... Cum se întîmplă ceva în care să curgă un pic de sînge... Gata, telefon şi - toate televiziunile buluc acolo... În cîteva minute le vezi ca şi cînd ai fi de faţă... Da', o nuntă, un botez, un retez de moţ, nu transmite nimeni...
Barmaniţa: Ba da! Transmite, transmite! Da' asta e pe bani! Vrei să te vadă lumea cum îţi pui pirostriile, cotizezi, cotizezi la greu, şi te vede toată ţara! Restul e pe gratis... Aşa e lumea... Ştii, la mine, la ţară, toată lumea îşi face nişte garduri înalte, iar pe zidul dinspre vecini, nici o fereastră... Habar n-are dreapta ce face stînga... Da', totuşi pe zidul ăla e un geam mic, lat de o palmă şi înalt de două... Doar-doar l-ai vedea pe vecinu' cum o tîrăşte pe vecina de păr prin bătătură şi urlă: "Curva dracului, te-am luat de la mă-ta doar în cămaşă"... Ori pe vecina care-şi fugăreşte copiii cu nuiaua şi strigă: "Vă hrănesc, vă spăl, vă îmbrac, da voi n-aţi aduce o găleată cu apă, gherlanilor, numa' joacă în capul vostru"... Asta vrea lumea să vadă...
Ciortan: M-da... Stai să dau un telefon... (Formează un număr de telefon) Probleme... Asta e... Hm... (Închide telefonul.) Cică sînt în reţeaua Orange... Parcă eu nu ştiam asta... O să stau toată noaptea aici... Mare noroc ai... Clientelă super... Se duc la film... Se duc la teatru... Lume bună... Liniştită...
Barmaniţa: Liniştită pe dracu... Nu ţi-am zis că e mai rău ca în Parlament... Ai impresia că acu se iau la bătaie...
Ciortan: Da' ce-au de-mpărţit?...
Barmaniţa: Crezi că eu ştiu?... "Domnişoară, " - zice odată unul pe cînd puneam pe masă o droaie de cafele şi pahare de Leffe - "domnişoară, dumneata crezi că e O.K. să-mi arăţi mie cum o tipă cu nume de balerină - da, Grace, cică - dă ordin să se împuşte un sat întreg de quakeri, cu copii cu tot, şi pe urmă să lasă cărămidă peste cărămidă din toată aşezarea aia mineră... Ce zici?"... Eu strîng din umeri şi zic: "Nu ştiu, domnule, n-am văzut emisiunea... ". Rîde în hohote şi zice: "Ha, ha, ia auzi la asta... emisiunea. E un film, păpuşă, un film pe care ăştia l-au decretat genial". "N-am văzut nici filmul, - zic - eu lucrez de noapte"...
Ciortan: Stai aşa, să mai încerc o dată... (Formează un număr de telefon.) Poate dau de ei... Căcat! (Închide telefonul.) Ăştia au şters-o din oraş, ba poate din ţară... la banii lor!... Ce ziceai de filmul ăla?...
Barmaniţa: Ah, da!... "... Pe urmă, - zice el - în altul, tot tipa asta se apucă să biciuiască un negru... Ca pe vite, cu biciul, înţelegi?... " "Hai, domnu', că nu-i decît un film, nu merită... ". "Aha, aşa zic şi labagii ăştia! Nu-i decît un film! Aiurea, praf în ochi! Ce estetică, ce poetică?... Ce teatru în film... Hai să fim serioşi... Propagandă sută la sută... ". "Dacă ziceţi dumneavoastră" - zic eu. "Păi zic, de ce să nu zic. Da' ştii care e problema?... Eu mă întreb ce mai urmează?... În cine o să mai dea?... În noi?... În comunitatea gay, în Green Peace, în Biserică, în cine?... Asta dinamitează valorile democraţiei!..." "Da", zic şi dau din cap... "Ar trebui interzis!" urlă el... "E oribil... Ce cenzură, care cenzură?!!!" - se răţoieşte el la o blondă cu ţîţe mari care stătea alături şi voia să zică şi ea o vorbă... "Dacă vă spune omul că ceva nu e corect... Gata... Cenzură..." Hm... Lume bună, zici?... (Îşi întrerupe brusc discursul şi cu ochii la intrare exclamă) Mortu'!... Mortu'... Mortu'...
Ciortan: Care mort?...
Bebe (intrînd pe uşă): Care mort?...
Barmaniţa: Vorbeşte... Vorbeşte... Vorbeşte...
Ciortan (văzîndu-l pe Bebe): A!... Ăsta nu e mort... Era să moară, da'... A scăpat, al dracului...
Barmaniţa: Ăştia aşa ziceau la televizor... Că e pe moarte... Plămînii... Plămînul...
Ciortan: Dacă te uiţi şi tu în gura lor... Crezi că tot ce vezi tu acolo e adevărat?...(Către Bebe) Ce bei?...
Bebe: Nu beau... (Remarcînd o procedură spectaculoasă în transmisiunea competiţiei Local Komabt de la televizor) Mamă, asta da lovitură! (Către Ciortan) Nu, nu beau... Antibioticele... Cică nu-şi mai fac efectul... Cam salivez cînd văd şampania aia din raft.. da'...
Ciortan: Şampanie?... Ai dracu', v-aţi spurcat la fineţuri... E bună democraţia asta... Pălinca nu vă mai place...
Bebe: Ştii ce?... Noi pe vremuri cînd luam chenzina... bani grei... nu ca voi ăştia cu mapa... goleam Valea de şampanie... Putea să aibă omul nuntă, botez... Nu mai găsea nimeni nimic... Ştii, era un banc pe vremea aia cică şampania e băutura preferată a clasei muncitoare pe care o bea prin reprezentanţii ei... Ai dracu, făceau mişto de noi, futu-le muma în cur de reacţionari... (Cu ochii la Local Kombat.) Cred că ăla a rămas fără dinţi... (Către Ciortan) Da... Aşa că le făceam în ciudă... Să crape... La chenzină o dădeam pe ulei numai cu şampanie... Da' s-a ales prafu'... Nu mai e nimic în picioare... Eh, a mai rămas în Vale pe un perete de stîncă, o inscripţie: P.M.R.... Eh, Partidul Muncitoresc Român... S-a ales praful... Nu mai sîntem detaşamentul de elită al clasei muncitoare... Acum alte chestii sînt la modă... Auzi... Doctor în drept cosmic... Căcat!...
Ciortan: Ai şi tu dreptate... Auzi la el... Cică: "Bunicul meu, " - se dădea-n bărci caraghiosul de Uglean la un talk-show - "bunicul meu a trecut Tatra cu soldaţii lui, cu vînătorii de munte, cu tunurile în spinare şi i-a luat pe nemţi ca din oală... S-au predat pe capete... Numa' în izmene şi cu mîinile sus...". Căcat! Ai dreptate... Ce mare brînză... I-a bătut pe nemţi, da' au venit ruşii, - eliberatorii, Armata Roşie, marea Armată Roşie - şi l-au trimis să sape la Canal... Păi, da, că regele, ca să-l recompenseze pentru isprava din Tatra l-a numit maestru de vînătoare la Olăneşti, unde tocmai îşi trăsese un pavilion de vînătoare... Da' regele şi-a luat boarfele şi s-a cărat în Elveţia, iar el, fraierul, în loc să sune în corn ca la operetă, a spart la piatră în Dobrogea... Ha, ha, ha... "Pentru ţară şi rege"... Rege... Pe ce-a săpat el atunci a făcut Ceauşescu mai tîrziu Magistrala Albastră, ca să se plimbe cu iahtul pe ea... Ha, ha, ha... Cu Lenuţa şi bărcuţa... Ha, ha, ha...
Bebe: Cu Lenuţa şi bărcuţa... Ha, ha, ha... Hai că e bună... Cu bărcuţa... Ha, ha, ha....
Barmaniţa: De ce rîdeţi?... Ce e de rîs aici?... Se mîndreşte şi omul cu istoria familiei lui... Ce-au făcut ei nu e de colo...
Ciortan: Eh, că numai ei au istorie... Noi ăştia, n-avem, nu... Bă, fetiţă, străbunicul meu, ţăran sărac din gubernia Kursk, a fost luat cu japca la armată... la marină... Ehe... La început a fost bine... Trei mese pe zi.... Săpun la discreţie... A învăţat să citească, ba chiar şi să scrie un pic... Pe urmă el şi ai lui au descoperit că viermii colcăiau în carnea din cambuză... Da, da... S-au răsculat, au pus mîna pe vaporul ăla unde-şi făceau serviciul, i-au aruncat pe ofiţeri peste bord, au ars drapelul ţarului, l-au înălţat pe-al lor... ăla roşu, ştii... au bombardat Odessa şi au venit încoace... În România... Unde au fost primiţi cu braţele deschise...
Bebe: A! Aha, ştiu!... Crucişătorul Potemkin... Am văzut la televizor, la telecinematecă... Da, da... Filmul ăla al lui Einstein...
Ciortan: Eisenstein, boule!
Bebe: Einstein, Eisenstein, tot un drac!
Ciortan: Ba nu-i tot aia... (către barmaniţă) Şi să ştii, fetiţo, că bunicul meu după ce a făcut o vreme pe birjarul prin Capitală a învăţat româneşte mai bine decît Casa Regală şi... atunci cînd a venit şi vremea noastră a predat literatura sovietică la Universitate... Da, da... Literatură adevărată, despre aspiraţiile omului de rînd... Gorki, Şolohov, Fadeev... Scriitori, nu glumă... Nu mizeriile din ziua de azi... Ălea ale lui Caranica, degeneratul de Caranica, care scrie despre necrofili şi extirpări de ovare...
Barmaniţa: Şi ce-are una cu alta?...
Ciortan: Are! Să ştii că noi în trei generaţii am adunat mai mult decît caraghiosul ăla de Uglean de la Matei Corvin încoace... Asta nu e istorie?... Oh, de-ar vedea străbunicu' unde stau, ce am în casă, cum mă-mbrac. cum vînez... Ce s-ar mai bucura, ce mîndru ar fi... Că noi nu stăteam să aşteptăm ca proştii legea restituirii... Restitutio in integrum... Căcat! Şi nici nu stau la cheremul unei paraşute care face bani din ţoale simandicoase... Ha, ha, ha... Asta e tot istorie... Ha, ha, ha...
Bebe: Ţie îţi convine să rîzi... Ai căzut tot în picioare... De ce m-ai chemat?...
Ciortan: Trebuie să facem o reconstituire... Soră-ta a început să mănînce căcat la presă... N-aţi respectat înţelegerea cu Untea... Nu vă mai săturaţi... Nu mai ţine trebuie să fac ceva... Să le închid gura... Da' caraghioşii ăştia nu sînt acasă... Or fi şters-o... Asta ar fi bine... Îi dăm în urmărire prin Interpol... Părăsirea ţării în condiţiile astea ar fi o circumstanţă agravantă, înţelegi... Te scoţi... Cred că ai noroc... Te-ai căcat în scăldătoare cînd erai mic... Ştii că mai erai s-o încurci o dată... Cînd ai luat gîţii unui tirist în Spania... Pentru 400 de euro, pentru 400 de euro, mă, Bebe?... Dacă nu eram eu şi Untea... Nu puteai să furi şi tu cum se fură...
Bebe: Neam de neamul meu n-a furat...
Ciortan: Căcat!... Acum norocul tău e modista... Dacă au şters-o, te-ai scos iarăşi... Da' trebuie să ne convingem că aşa e... Hai să mai încercăm... Să fim siguri... (Formează un număr la telefon.)
Bebe: Untea zicea că...
Ciortan: Untea! Untea!... Versiunea voastră e de rîsul curcilor... Că îl urmăreai pe Bosquito, javra care a belit un investitor japonez... Că te-ai oferit voluntar, să nu mai alunge maidanezii investitorii străini, să apucăm şi noi să ne redresăm economia... Bă, or fi ei proşti ăştia de la presă, da' nici chiar aşa... La ei nu ţine cu poezia, înţelegi? Fapte, asta vor... Fapte... Ia auzi, sună... Să vedem... (acoperind microfonul cu palma.) Şi ce dracu' mai vreţi, madam Crina a fost generoasă cu voi...
Bebe: Generozitate nu însemnă să-i dai unui cîine flămînd o bucată de pîine! Generozitate însemnă să împarţi cu el o bucată de pîine atunci cînd şi ţie ţi-e foame..
Ciortan (îl întrerupe cu un gest nervos şi vorbeşte afectat): Alo... Alecu Ciortan la telefon... De la Parchet...

Heblu.

Dacă sunteţi interesat de textul integral al acestei piese, scrieţi-ne pe adresa [email protected]. Orice alte comentarii, sugestii, reclamaţii le aşteptăm la aceeaşi adresă.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

ARHIVA RUBRICII

Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Pe mâine, Mihaela Iancu (4.5/5 - 13 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro YouTube - o fată nebună, Viorel Cojanu (4.3/5 - 12 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Blackout, Mugur Grosu (4.8/5 - 8 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro A.K.A. Also known as, Raluca Sas-Marinescu (2.7/5 - 9 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Veronica nu se hotărăşte, Andreea Chindriş, Alexa Băcanu (4.9/5 - 7 voturi)
Sageata Toate articolele din această rubrică


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer