Mai pot fi seduşi copiii supertehnologizaţi ai anilor 2000, fie ei şi din România, cu istorii de acum 160 de ani? Recenta premieră de musical a Operei Comice pentru Copii pare să ne spună că da. Important este ca ei să nu fi depăşit vârsta inocenţei. Ca de altfel în cazul majorităţii spectacolelor cu... «costume de epocă».
La începutul săptămânii viitoare, în după amiezile de 5 şi 6 martie, încă vă mai puteţi duce copiii la Sala Mică a Palatului Naţional al Copiilor (de la ora 14 sau 16) să vadă noul spectacol al Operei Comice pentru Copii, inspirat de piesa lui Alecsandri Piatra din casă, în versiunea muzicală a compozitorului Roman Vlad (în vârstă de numai 24 de ani), în regia lui Cristian Mihăilescu şi scenografia eficientă şi redând sugestiv epoca a Vioricăi Petrovici. Principala atracţie o reprezintă, evident, prezenţa Stelei Popescu în rolul titular al Cucoanei Zamfira, populara noastră actriţă aflându-se la a doua premieră pe această scenă dedicată în exclusivitate copiilor, care se pare că o atrage tot mai mult. Şi dacă de Alecsandri au auzit sau nu copiii de 5-7 ani care reprezintă publicul cel mai activ, de Stela Popescu se pare că ştiu cu toţii.
Iată aşadar că prima condiţie este îndeplinită şi sălile sunt arhipline. Povestea cu fata care reprezintă pentru mamă o «piatră în casă» nu prea mai rezistă acum. Însă o întâmplare scenică plină de situaţii amuzante, cu personaje bine conturate şi reprezentând tipologii care îi vor amuza întotdeauna pe cei mici reuşeşte să domine atmosfera, făcând ca subiectul în sine să treacă în plan secund. De altfel, cuprinzând doar câteva momente muzicale şi având la bază o desfăşurare «în proză», dinamic, plin de culoare, spectacolul cu Piatra din casă oferă cântăreţilor şi actorilor despre care deja se poate spune că reprezintă nucleul Operei Comice pentru Copii ocazia de a dovedi că îşi dezvoltă capacităţile actoriceşti tot mai mult, aşa cum pe clasica scenă a Operei mari li se întâmplă mai rar. Având de a face inclusiv cu momente muzicale în care tehnica vocală de operă trebuie îmbinată cu mişcări şi chiar inflexiuni vocale împrumutate din genurile comerciale ale anilor 2000, Cristina Eremia, Vicenţiu Ţăranu, Ion Dimieru, Valentin Racoveanu, Daniel Filipescu, Sorina Tiron şi Valentino Tiron, acompaniaţi live la claviatură de Mădălina Florescu (care a fost responsabilă şi cu pregătirea muzicală) reuşesc să contureze personaje credibile şi extrem de simpatice în ochii unui public care nu înţelege noţiunea de indulgenţă.
Directoarea Operei Comice pentru Copii, Smaranda Oţeanu-Bunea, consideră că principalul element nou al acestei producţii este muzica, încredinţată unui tânăr compozitor, cu gândul de a face subiectul accesibil publicului căruia i se adresează. Roman Vlad afirma încântat după premieră: "În ceea ce mă priveşte, consider spectacolul foarte reuşit. Toţi cei implicaţi au depus un mare efort şi mult suflet. Pentru mine a fost o imensă bucurie să mă regăsesc nu numai pe plan muzical, dar şi în felul în care am gândit balansul între actualitate şi epoca lui Alecsandri. Toţi interpreţii s-au integrat perfect în concepţia regizorală şi au reuşit să construiască un musical plin de viaţă, cu o interpretare ce valorifică în mod fericit dorinţa mea de a scrie o muzică accesibilă, ce poate fi îndrăgită de un public larg."
Din 12 martie şi până la vacanţa de Paşti, copiilor li se va oferi o nouă premieră pe această scenă, de această dată de balet, Oblio în versiunea regizorală a lui Mihai Babuşka.